Treceți la conținutul principal

Factori limitativi ai recoltei

Se spune că rapiţa este o cultură care se învaţă din mers. Iar din experienţa anului agricol precedent putem desprinde câteva măsuri tehnologice pe care fermierii ar fi bine să le aibă în vedere în actuala campanie de însămânţare a rapiţei



Încurajaţi de evoluţia condiţiilor meteorologice din ultimii ani, care au influenţat în mod pozitiv producţia, dar şi de preţul bun al rapiţei, fermierii au crescut suprafeţele cultivate cu această plantă de cultură. Anul acesta, cu toate că, în general, producţiile au fost ridicate, s-au remarcat anumite aspecte care pe anumite suprafeţe au influenţat în mod negativ recolta de rapiţă.


Control optim asupra creşterii vegetative

În toamna anului 2013, imediat după semănat, au căzut cantităţi importante de precipitaţii, care au favorizat răsărirea culturii și au stimulat creşterea vegetativă puternică, plantele intrând în iarnă cu 8-10 frunze bine dezvoltate. Au fost sole în care fără aplicarea regulatorilor de creștere, cel mai probabil, cultura și-ar fi continuat nestingherit creşterea vegetativă, cu riscul major de a emite tija florală și de a fi compromisă. Mai uşor a fost pentru fermierii care şi-au pus încrederea în hibrizi de rapiţă cu dezvoltare mai lentă sau moderată în toamnă, cum ar fi hibrizii KWS: Triangle și Traviata. Cei care au semănat în perioada mijlocie a epocii de semănat s-au bazat pe Brutus iar cei care au întârziat și au avut nevoie de hibrizi cu dezvoltare foarte rapidă în toamnă au avut succes cu Kodiak sau cu Hybrirock.


Productivitatea stă în ramificarea puternică

Un factor limitativ al producţiei de rapiţă a fost densitatea plantelor. Noi recomandăm o densitate la semănat de maxim 50 plante/mp, pentru a avea în primăvară 35-40 plante/mp. Însă mulţi fermieri seamănă la o densitate ridicată, de 60-70 plante/mp, iar unii calculează norma de semănat în kg/ha, fară a ține seama de MMB-ul seminţelor. Acest mod de a semăna, în cazul hibrizilor cu MMB mic, a condus la o densitate foarte mare, peste 70-80 plante/mp. Efectul? Cultura de rapiţă a ieşit în primăvară cu o densitate cu mult peste cea recomandată. Hibrizii performanți ramifică foarte puternic şi îşi conturează potenţialul productiv pe seama acestui parametru. La densități mari, ramificarea este slabă şi, în consecinţă, producțiile sunt mici.



Culturi viguroase

Plantele au ieşit din iarnă lipsite de vigoare, îndeosebi în solele cu densitate ridicată. Densitatea prea mare, precipitațiile abundente căzute în toamnă și în timpul iernii, care au tasat terenul, aplicarea necorespunzătoare a îngrășămintelor în toamnă au influenţat în mod negativ cultura, plantele ieşind din iarnă slăbite. Pe aceste sole, dacă nu s-a intervenit printr-un management corespunzător al fertilizării, producţiile au fost mult sub media acestui an.

Atacul de dăunători a fost reprezentat în special de Gărgăriţa seminţelor de crucifere (Ceutorhynchus), favorizată de temperaturile ridicate de la sfârşitul iernii, și de Gândacul păros (Epicometis), care le-a dat destule bătăi de cap fermierilor, mai ales în partea de vest a ţării.
Pentru reuşita culturii de rapiţă, firmele de seminţe, pe lângă genetica de calitate, oferă și sfaturi tehnice care să pună în valoare acestă genetică.

Nicolae LUPU
reprezentat Product Management KWS Seminţe România - Centru şi Vest


Întârzieri la recoltare

O problemă tehnică în acest an a fost cea a dezechilibrului dintre forța mecanică de recoltare și suprafețele cultivate cu rapiță și cu cereale, cauzând întârzieri la strânsul recoltei, cu risc de scuturare la rapiță. Prin urmare, dar şi din cauza ploilor, seminţele au ieşit din perioada de repaus seminal, în care erau protejate împotriva încolţirii în spic.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Au mai rămas doar câteva zile pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”

Reamintim că până la 31 martie, deţinătorii de teren agricol şi neagricol pot accesa Schema de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, în cadrul Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor”, SubMăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală – PNDR 2014 - 2020.

Această schemă de ajutor de stat este implementată de APIA, toate documentele necesare accesării fiind disponibile pe pagina de internet: http://www.apia.org.ro/ro/submasura-m-8-1.

Ministrul Irimescu: Agricultura a pierdut 1,28 miliarde de euro. Măsurile de remediere pentru 2014-2020

România a reușit să atragă 88,36% din fondurile europene disponibile pentru Agricultură în exercițiul financiar 2007-2013.

Suma dezangajată a fost de circa 1,28 de miliarde de euro, a explicat ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, argumentând că principalele motive care au făcut ca o parte din banii comunitari să nu fie cheltuiți se referă la dificultățile beneficiarilor de a asigura cofinanțarea de 50%, precum și birocrația creată din ”excesul de zel” de autoritățile române.

Pentru a veni în sprijinul beneficiarilor, Ministerul Agriculturii are în vedere simplificarea procedurilor, eliminarea așa-numitor ”condiții speciale”, precum și înființarea unui fond de garantare pentru agricultură și a unui fond mutual pentru despăgubiri.

”Problema cea mai importantă a fost cofinanțarea, asigurarea celor 50% de către beneficiari, motiv pentru care anul trecut s-au anulat proiecte de 800 de milioane de euro. A doua cauză – birocrația și în acest sens, sigur, ne-am propus și o să vă prezint în…

După inundații, secetă! 136.000 ha raportate la MADR

136.000 ha au fost raportate la MADR ca fiind afectate de secetă până la începutul lunii august 2016, dar suprafețele sunt mai mari și vor crește în continuare, a anunțat ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, pe 4 august.

„În acest moment, ce ne-a sosit la minister ca suprafețe, sunt 136.000 de hectare afectate în proporție 30-70% de secetă. Rămâne însă să vină toate solicitările. Chiar îmi spunea cineva că în nordul țării e secetă foarte serioasă și încă nu au ajuns de acolo solicitările, deci ne așteptăm de acolo la suprafețe mult mai importante”, a spus Irimescu, după o întâlnire cu reprezentanții Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

Irimescu a precizat că, la inițiativa premierului Cioloș, s-a stabilit o schemă de minimis prin care se vor acorda 32 milioane lei pentru subvenționarea irigațiilor.


Vasile Dîncu: Seceta NU va afecta sever prețurile alimentelor!

Pe 28 iulie 2016, după videoconferința cu prefecții pe tema secetei, vicepremierul Vasile Dîncu a…