Treceți la conținutul principal

Factori limitativi ai recoltei

Se spune că rapiţa este o cultură care se învaţă din mers. Iar din experienţa anului agricol precedent putem desprinde câteva măsuri tehnologice pe care fermierii ar fi bine să le aibă în vedere în actuala campanie de însămânţare a rapiţei



Încurajaţi de evoluţia condiţiilor meteorologice din ultimii ani, care au influenţat în mod pozitiv producţia, dar şi de preţul bun al rapiţei, fermierii au crescut suprafeţele cultivate cu această plantă de cultură. Anul acesta, cu toate că, în general, producţiile au fost ridicate, s-au remarcat anumite aspecte care pe anumite suprafeţe au influenţat în mod negativ recolta de rapiţă.


Control optim asupra creşterii vegetative

În toamna anului 2013, imediat după semănat, au căzut cantităţi importante de precipitaţii, care au favorizat răsărirea culturii și au stimulat creşterea vegetativă puternică, plantele intrând în iarnă cu 8-10 frunze bine dezvoltate. Au fost sole în care fără aplicarea regulatorilor de creștere, cel mai probabil, cultura și-ar fi continuat nestingherit creşterea vegetativă, cu riscul major de a emite tija florală și de a fi compromisă. Mai uşor a fost pentru fermierii care şi-au pus încrederea în hibrizi de rapiţă cu dezvoltare mai lentă sau moderată în toamnă, cum ar fi hibrizii KWS: Triangle și Traviata. Cei care au semănat în perioada mijlocie a epocii de semănat s-au bazat pe Brutus iar cei care au întârziat și au avut nevoie de hibrizi cu dezvoltare foarte rapidă în toamnă au avut succes cu Kodiak sau cu Hybrirock.


Productivitatea stă în ramificarea puternică

Un factor limitativ al producţiei de rapiţă a fost densitatea plantelor. Noi recomandăm o densitate la semănat de maxim 50 plante/mp, pentru a avea în primăvară 35-40 plante/mp. Însă mulţi fermieri seamănă la o densitate ridicată, de 60-70 plante/mp, iar unii calculează norma de semănat în kg/ha, fară a ține seama de MMB-ul seminţelor. Acest mod de a semăna, în cazul hibrizilor cu MMB mic, a condus la o densitate foarte mare, peste 70-80 plante/mp. Efectul? Cultura de rapiţă a ieşit în primăvară cu o densitate cu mult peste cea recomandată. Hibrizii performanți ramifică foarte puternic şi îşi conturează potenţialul productiv pe seama acestui parametru. La densități mari, ramificarea este slabă şi, în consecinţă, producțiile sunt mici.



Culturi viguroase

Plantele au ieşit din iarnă lipsite de vigoare, îndeosebi în solele cu densitate ridicată. Densitatea prea mare, precipitațiile abundente căzute în toamnă și în timpul iernii, care au tasat terenul, aplicarea necorespunzătoare a îngrășămintelor în toamnă au influenţat în mod negativ cultura, plantele ieşind din iarnă slăbite. Pe aceste sole, dacă nu s-a intervenit printr-un management corespunzător al fertilizării, producţiile au fost mult sub media acestui an.

Atacul de dăunători a fost reprezentat în special de Gărgăriţa seminţelor de crucifere (Ceutorhynchus), favorizată de temperaturile ridicate de la sfârşitul iernii, și de Gândacul păros (Epicometis), care le-a dat destule bătăi de cap fermierilor, mai ales în partea de vest a ţării.
Pentru reuşita culturii de rapiţă, firmele de seminţe, pe lângă genetica de calitate, oferă și sfaturi tehnice care să pună în valoare acestă genetică.

Nicolae LUPU
reprezentat Product Management KWS Seminţe România - Centru şi Vest


Întârzieri la recoltare

O problemă tehnică în acest an a fost cea a dezechilibrului dintre forța mecanică de recoltare și suprafețele cultivate cu rapiță și cu cereale, cauzând întârzieri la strânsul recoltei, cu risc de scuturare la rapiță. Prin urmare, dar şi din cauza ploilor, seminţele au ieşit din perioada de repaus seminal, în care erau protejate împotriva încolţirii în spic.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Au mai rămas doar câteva zile pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”

Reamintim că până la 31 martie, deţinătorii de teren agricol şi neagricol pot accesa Schema de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, în cadrul Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor”, SubMăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală – PNDR 2014 - 2020.

Această schemă de ajutor de stat este implementată de APIA, toate documentele necesare accesării fiind disponibile pe pagina de internet: http://www.apia.org.ro/ro/submasura-m-8-1.

„Novac afumat din Țara Bârsei” devine produs protejat la nivel european

În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene s-a publicat astăzi, 6 aprilie 2017, decizia de înregistrare a denumirii în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate pentru produsul Novac afumat din Țara Bârsei (IGP).

România are la această dată trei produse protejate la nivelul Uniunii Europene – Magiunul de Topoloveni – Indicație Geografică Protejată (2011), Telemeaua de Ibăneşti – Denumire de origine Protejată (2016), Salamul de Sibiu - Indicație Geografică Protejată (2016), iar în 20 de zile începând de astăzi, va avea al patrulea produs protejat, respectiv Novacul afumat din Țara Bârsei - Indicație Geografică Protejată.

Facem precizarea că încă două produse, respectiv Cârnaţii de Pleşcoi şi Scrumbia de Dunăre afumată, se află pe circuit la Comisia Europeană în vederea obţinerii protecţiei la nivel european pentru sistemul de calitate Indicație Geografică Protejată.

ANT nu a ajuns la toți crescătorii de bovine. Iată ce județe mai așteaptă banii!

Ajutorul național tranzitoriu (ANT), aferent anului trecut, nu a ajuns încă la toți crescătorii de bovine. Abia, săptămâna trecută, joi, pe 16 aprilie APIA București a făcut ultimele plăți.

Crescătorii de bovine din județele Maramureș, Arad, Timiș, Harghita, Covasna, Satu Mare, Bihor au primit deja subvențiile restante de anul trecut. Din informațiile pe care le am, fermierii din județele Alba, Hunedoara, Brașov așteaptă să-și primească banii. Am vorbit, săptămâna trecută, cu directorul APIA, Mihai Puțintei, și mi-a spus că ultimele plăți s-au făcut joi (16 aprilie n.r.). Așa că banii o să ajungă la toți fermierii. Ce-i drept, subvențiile au și un traseu anevoios: de la APIA la trezorerii, de aici la bănci, spune Claudiu Frânc, liderul crescătorilor de bovine.

Crescătorii de bovine primesc 503 lei pe cap de bovină de carne și 121 de lei pe tona de lapte comercializată. Guvernul a alocat pe 4 martie din bugetul de stat suma de 955 de milioane de lei pentru plata ajutoarelor naționale t…