Treceți la conținutul principal

Agricultură performantă la Trifeşti – Iaşi

- Sămânță hibridă de porumb pe 2.000 ha
- Cea mai mare suprafață irigată din Moldova
- Noi investiții, noi capacități de producție

Vestită pentru fertilitatea pământului și hărnicia oamenilor, partea de nord-est a județului Iași, de-a lungul Prutului, cunoaște în ultimii ani o deosebită dezvoltare. Este în fapt rezultatul eforturilor pe care un reputat specialist, domnul ing. Vasile Lungu (foto), le-a depus pentru valorificarea potențialului productiv al solului pe care, mărturisește domnia sa, l-a cunoscut încă în urmă cu 32 de ani, la terminarea facultății, când a fost repartizat ca stagiar la fostul IAS Popricani.

În 2001 a înființat o exploatație agricolă arendând 150 ha „pe care le-am lucrat cu un «bătrân» U-650. Exploatația și-a mărit apoi suprafața arendată și profilul de activitate prin înființarea societăților comerciale Agricola Astra Trifești, Industrial Ceres și Jurex SRL. „Oamenii au venit la noi, își amintește domnul inginer, pentru că ne-am ținut de cuvânt, respectând promisiunile și prevederile contractuale. După cinci ani ne-am oprit la 3.000 ha, o suprafață la care trudim, ca să spun așa, cu toții.“

– Domnule inginer, aș vrea să remarc faptul că sunteți greu de găsit pentru că, am aflat, dețineți și alte funcții precum cea de președinte al GAL Valea Prutului etc. Profit așadar de această întâlnire pentru a vă ruga să prezentați, firește, foarte pe scurt, exploatația pe care o conduceți.

– Mai întâi aș vrea să subliniez faptul că, cel puțin până acum în zona noastră, anul agricol este de excepție, ceea ce ne bucură și răsplătește munca tuturor.

– Cu o remarcă: unitatea dumneavoastră are o activitate complexă.

– Așa este. De ani buni ne-am profilat pe producerea de sămânță. Anul aceasta, de pildă, producem sămânță hibridă de porumb pe o suprafață de 2.000 ha pentru compania americană MONSANTO, dar și sămânță de floarea-soarelui, rapiță, grâu, orzoaică, soia. Aplicăm tehnologii de ultimă oră. Știm exact cum au evoluat culturile și mai ales starea lor fitosanitară.

Să dau un exemplu: vorbim acum de cultura porumbului fără prășit manual. Cultura se însămânțează odată cu erbicidarea preemergentă, care se poate face și ușor, după semănat. Apoi încă un erbicid în faza de 6-8 frunze și astfel nu mai rămâne nimic altceva până la recoltat.

În prim-plan, irigațiile

– Important este să asigurați, așa stând lucrurile, hrana și apa …

– Fără îndoială. Asigurăm un agrofond corespunzător, ceea ce ne-a permis să mărim densitatea culturii porumbului până la 135 mii de plante la hectar. În aceste condiții, cu agrofondul și apa necesară – pentru că fără apă nu am putea realiza ce ne-am propus – și, sigur, cu gama de erbicide împotriva buruienilor realizăm în medie 5.000 și uneori, pe anumite suprafețe, chiar 6.000 kg de sămânță hibridă însăcuită pe hectar, față de 2.500-3.000 kg la hectar în urmă, să zicem, cu 10 ani.

Atât noi, cât și ceilalți fermieri din zonă, care au teren în sistemul vechi de irigații ce s-a păstrat, am creat acele OUAI-uri. Am preluat astfel infrastructura din domeniul privat al statului, am modernizat și astfel noi irigăm 2.600 ha, iar împreună cu ceilalți fermieri din zonă ajungem la 5.000 ha, o situație unică, aș spune, în această parte de țară.

Sigur, n-a fost ușor. Am modernizat stațiile de pompare, am făcut stații automate, am creat drumuri de acces și am crescut randamentul utilizării apei de la 55% la aproape 98%. Investițiile le-am făcut din resurse proprii, dar și din fonduri europene. De altfel, acum am înaintat alte două proiecte la Măsura 125 de modernizare a două stații de pompare la două OUAI-uri în valoare de 980 mii euro nerambursabili pentru fiecare proiect.

– Ar trebui să menționăm un fapt, culturile din câmp sunt doar o parte a activității dumneavoastră.

– Ca orice bun gospodar, de-a lungul timpului am dezvoltat și un sector zootehnic pentru că avem nevoie de aceste produse și, pe de altă parte, animalele sunt un consumator eficient al produselor secundare. Dispunem acum de un efectiv de 300 de capre și 500 de oi mamă, un nucleu mai mic de taurine – 50 de capete în care se includ și bivolițele mai puțin întâlnite în zonă – un rulaj permanent de 100 de capete porcine, curci, găini și chiar… struți. Toate acestea ne sunt necesare în pro­porție de 85 la sută pentru masa salariaților. Menționez că zilnic oferim un prânz gratuit salariaților noștri și muncitorilor zilieri. Astăzi, de pildă, pregătim prânzul pentru 350 de persoane.

– Toate acestea presupun cheltuieli, financiar vorbind.

– Rezultatul economic pe care îl obținem ne permite să facem investiții.

Avem, spun eu, toată gama de mașini agricole „ultimul strigăt“, specifice fiecărei culturi, mașini de erbicidare, combine etc. Am investit în utilaje de depozitare și uscare, avem o stație modernă de condiționare și tratare. De asemenea, am plantat 135 ha de vie cu struguri de vin și de masă, o livadă aflată acum în producție.

Într-un cuvânt, ne modernizăm și aminteam mai înainte de irigații.

Creăm noi capacități de lucru și noi locuri de muncă care se adaugă celor 145 de salariați, dintre care 16 ingineri pe care îi avem la ora actuală.

Totodată, din veniturile obținute o mică parte se duce, cum este și firesc, în dividende.

Aș mai remarca un fapt: relațiile cu instrumentul bancar, cu instituția de credit fără de care n-am mai putea lucra. Închipuiți-vă doar că fără acest credit n-am putea face tehnologie. De altfel, la 3.000 ha e nevoie anual de o cheltuială medie de 3.500 lei la unitatea de suprafață, ceea ce înseamnă o groază de bani. Deci apelăm la credit și în toamnă ne achităm, ca să spun așa, cu mulțumirile de rigoare.

Am părăsit sediul exploatației din Trifești reținând faptul că se lucra din plin la terminarea unei noi și moderne stații de prelucrare a strugurilor şi finalizarea unei moderne clădiri care va adăposti o fermă agroturistică. „Îi așteptăm pe cei care vor să-şi petreacă timpul în aer liber la plimbări și pescuit sau pentru a admira păsări de rase rare, struți.“

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Au mai rămas doar câteva zile pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”

Reamintim că până la 31 martie, deţinătorii de teren agricol şi neagricol pot accesa Schema de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, în cadrul Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor”, SubMăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală – PNDR 2014 - 2020.

Această schemă de ajutor de stat este implementată de APIA, toate documentele necesare accesării fiind disponibile pe pagina de internet: http://www.apia.org.ro/ro/submasura-m-8-1.

Şeful MADR: Preşedintele ADS a fost demis, dar demiterea nu are legătură cu percheziţiile DNA

Preşedintele Agenţiei pentru Domeniile Statului, Dan Lucian Ştefan Mogoş, a fost demis vineri, a anunţat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. Şeful MADR a precizat că demiterea nu a avut legătură cu percheziţiile de vineri de la ADS, ci s-a urmărit îmbunătăţirea managementului Agenţiei, decizia fiindu-i comunicată lui Mogoş încă din luna septembrie.“Astăzi a fost demis preşedintele ADS. Era o măsură pe care i-am adus-o la cunoştinţă încă din luna septembrie. Simţeam nevoia de îmbunătăţire a managementului Agenţiei. Din păcate, din 23 septembrie, este în concediu medical. Astăzi, am înţeles că îi expiră concediul medical, ca atare, de ieri (joi n.r), au pornit documentele pentru demiterea şi înlocuirea acestuia, lucru care s-a întâmplat astăzi (n.r. vineri)”, a explicat Constantin.
“Decizia i-am comunicat-o din luna septembrie, fără să am dovezi sau suspiciuni, ci pentru faptul că simţeam nevoia unei îmbunătăţiri a managementului Agenţiei”, a adăugat el The original article may stil…

Tehnologia produselor horticole. Valorificare in stare proaspata si industrializare

Lucrarea urmareste un scop utilitar, de orientare actuala privind tehnologiile moderne de valorificare a fructelor, legumelor, florilor, semintelor si materialului saditor.

In masura in care va servi la documentarea celor interesati in aplicarea tehnologiei produselor horticole, incepand cu recoltarea si continuand pana la livrarea lor ca marfa, consideram ca ne-am adus si noi contributia la un efort in care sunt angajati toti horticultorii Romaniei, de intelegere, de stapanire si de depasire a problemelor cu care ne vom confrunta in deceniile secolului XXI.

Din cuprins:
Cap. 1. Introducere si scurt istoric (D. Beceanu) pag. 21
1.1. Tehnologia valorificarii legumelor si fructelor
1.2. Evolutia activitatilor de pastrare si prelucrare a produselor horticole pe teritoriul locuit de poporul roman

Cap. 2. Caracterizarea tehnologica a produselor horticole ( D. Beceanu) pag. 33
2.1. Clasificarea produselor horticole
2.2. Constitutia fizica a produselor horticole
2.3. Fermitatea structo-texturala a pr…