Treceți la conținutul principal

Suprafața declarată la APIA de-o greșești, la DNA nimerești!

Fermierii vor primi anul acesta o subvenție pe suprafață mai mare decât anul trecut și sumele de la UE vor crește până în 2020. Aflați în continuare ce valoare va avea subvenția pe 2014, ce documente se cer de anul acesta pentru acordarea subvențiilor, ce condiții trebuie îndeplinite, dar și ce pățesc aceia care declară la APIA și suprafețele pe care nu le mai au în acte. În cazurile în care fermierii greșesc cu rea-intenție suprafața declarată, intră în schemă procurorii DNA.

Circa 46.000 de fermieri doljeni au depus, anul acesta, cereri de subvenție la Agenția Județeană de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA), pentru o suprafață de 450.000 de hectare. În județ există 860 de ferme, care au declarate peste 50 de hectare de teren fiecare și care au cerut subvenții pentru aproape jumătate din întreaga suprafață pentru care s-au depus cereri în 2014, a precizat Veronica Cocoșilă, șef Serviciu autorizare plăți măsuri specifice în cadrul APIA Dolj, în cadrul emisiunii „Economia Sudului“, difuată la alege tv.

Anul acesta, se vor plăti subvenții ceva mai mari decât anul trecut. Se așteaptă sume de la Uniunea Europeană de 160-170 de euro pe hectar, față de 137 de euro anul trecut, iar plățile complementare de la stat vor urca la 30-35 de euro pe hectar, de la 21 de euro, cât se alocase pentru 2013, a precizat reprezentanta APIA. Plata pe anul acesta se poate face până la 30 iunie 2015, dar jumătate din sumă se primește cu mult înainte de termenul final de plată. Până în 2016, se va ajunge la subvenții de 180 de euro pe hectar. Cu toate acestea, România beneficiază de subvenții mult mai mici decât multe alte state europene. Dacă media în UE este de 270 de euro la hectar, există state care primesc subvenții cu mult peste medie: Grecia - 418 euro pe hectar, Franța - 291 de euro pe hectar, Italia - 394 de euro pe hectar. Fermierii din Marea Britanie primesc 22 de euro pe hectar, iar cei din Polonia - 212 euro pe hectar. România a primit anul trecut 137 de euro, iar acum se preconizează 160-170 de euro pe hectar, deci cu mult sub media europeană. Subvenția cea mai mare din Uniunea Europeană o primește micul stat Malta - 600 de euro pe hectar, a spus Veronica Cocoșilă, iar Olanda o urmează cu o subvenție de 459 de euro la hectar.
Aceeași suprafață de teren este declarată uneori, în același timp, de către doi beneficiari de subvenții, fapt ce creează neplăceri. Controalele efectuate de APIA au început din luna martie, pe un eșantion de 5% dintre fermieri, stabiliți, prin sondaj, de către cei de la București. Din cele patru poze făcute din satelit se iau în calcul două, care sunt elocvente pentru a se concluziona la cine este, de fapt, terenul. Uneori, fermierii nici nu știu că arendatorul a dat terenul unei alte firme în arendă sau l-a vândut altei societăți sau persoane și îl declară la APIA și unii, și alții. Alteori, „există și erori intenționate“, susține șefa Serviciului Autorizare din cadrul APIA Dolj, iar „banii îi ia cine face dovada utilizării terenului, dar și a dreptului de folosință asupra acestuia“.

Curtea de Conturi,
cu ochii pe fermieri

Auditorii care au cerut prin selecție dosarele de subvenții de la APIA central, dar și Curtea de Conturi cer mai multe documente privind proprietatea terenurilor. 90% dintre deficiențele constatate în Dolj țin de astfel de documente ce atestă dreptul de proprietate al terenurilor, precum și arenda. Adeverințele de la primărie sunt esențiale în acest sens, dar și contractele de arendă. De anul acesta, la APIA trebuie duse toate contractele de arendă ale fermei, fie că este vorba de 20-30 de contracte, fie că este vorba de 200-300. Până acum, era suficient ca societățile care aveau peste zece contracte de arendă să aducă un centralizator avizat de primărie. De acum încolo, acest lucru nu mai este posibil, ci trebuie duse toate contractele de arendă.

Toate cererile pentru zootehnie, cumulate
în una singură

Dacă anii anteriori cererile pentru subvențiile pentru zootehnie se depuneau separat, pentru fiecare categorie de animale, de anul acesta s-au cumulat toate cererile, fapt ce a făcut ca oamenii să se bulucească la sediile APIA. La Dolj, recordul a fost stabilit luna trecută, când, înainte de expirarea termenului de depunere a documentelor, circa 600 de oameni s-au îngrămădit la ghișee într-o zi. „Oamenii au fost puțin derutați, fapt pentru care s-a și produs o foarte mare aglomerație în ultimele zile“, a spus Veronica Cocoșilă.
Agricultorilor care sunt și crescători de animale și acuză că nu s-au primit subvențiile la timp se pare că nu le-au fost aprobate dosarele. De asemenea, referitor la fermierii care susțin că nu au primit la timp subvenția pe suprafață din bugetul național (de la statul român), Veronica Cocoșilă susține că aceștia poate că și-au uitat contul declarat la APIA și așteaptă banii în alt cont bancar, dar lor li s-ar fi virat în altul.

10% din terenuri sunt nelucrate și se plătește subvenție pentru ele

Fermierii primesc subvenții și pentru terenul nelucrat, fie că îl țin pârloagă pentru a face rotația culturilor sau pentru culturi ecologice, fie pur și simplu nu lucrează suprafețele, pentru că știu că vor primi subvenția dacă fac o prelucrare minimă a suprafeței deținute sau utilizate. Dacă suprafața totală pentru care s-au depus cereri de subvenții de la APIA este de 460.000 de hectare în 2014, șefa Serviciului Autorizare Plăți din cadrul APIA Dolj a precizat că aproximativ 10% din această suprafață reprezintă terenuri nelucrate. Cu alte cuvinte, pentru circa 46.000 de hectare, fermierii vor primi cei 160-170 de euro la hectar, chiar dacă acolo nu se cultivă nimic.

Ultimul an în care primăriile și bisericile mai pot primi subvenții de la APIA

În prezent, există 73 de unități de cult care cer subvenții de la APIA, dar cultivă terenul pentru consumul propriu, a explicat Veronica Cocoșilă. Una dintre aceste unități de cult - cel mai probabil Arhiepiscopia Craiova - a depus o cerere pentru „restructurare-reconversie“, adică să cultive anumite soiuri care sunt omologate și acceptate. Subvenția pentru vița-de-vie variază între 10.000 și 15.000 de euro pe hectar, în funcție de programele accesate de solicitant.
În Dolj există și multe primării care încasează bani de la APIA sub formă de subvenții pentru pășunile pe care le dețin în localitățile respective. Există discuții la nivel central ca de anul viitor să se acorde subvenții doar agricultorilor, și nu altor instituții, cum ar fi primării, aeroporturi, biserici etc. Încă nu a apărut un act normativ în acest sens, dar reprezentanții APIA au fost informați de intenția legiuitorului de a acorda subvenții doar acelora care se ocupă cu agricultura.
În anul 2015 vor fi modificări și mai mari în ceea ce privește acordarea subvențiilor de la APIA. Vor fi avantajați tinerii fermieri, care vor primi sume consistente pentru a se muta la țară și pentru a desfășura activitate agricolă acolo, dar încă nu s-au stabilit toate detaliile legislative.

DNA-ul intră în schemă, în agricultură

Acolo unde suprafețele declarate de o firmă nu corespund realității, APIA sesizează Direcția Națională Anticorupție (DNA). „Acolo unde se greșește cu rea-intenție, obligația noastră este să ne autosesizăm către alte instituții, către alte foruri. Acolo unde nu s-a greșit cu rea-intenție, dar s-a greșit, aceasta nu absolvă de vină fermierul respectiv și el este sancționat. În funcție de gradul de eroare, poate să meargă la o excludere de la plată. Au fost cazuri de excludere de la plată. În primul rând, la fermierii mari, dacă se consideră ca nelegale acele contracte de arendă, sumele scoase de la plată sunt foarte mari. Am sesizat și DNA. Este un fenomen foarte amplu. Se sesizează nu numai de către instituția noastră, ci și de alte instituții sau chiar de persoane fizice sau juridice care, atunci când sesizează Poliția și APIA, mai fac și alte sesizări la președinție, primul-ministru, DNA și alte foruri“, a precizat Veronica Cocoșilă. Ea a conchis să sunt multe astfel de dosare din agricultura  doljeană, investigate de DNA, dosare ce au pornit de la campania agricolă din 2007 și chiar spețe care au început la recoltarea produselor agricole din 2013.

Ce loc ocupă Doljul pe țară după numărul de fermieri și după suprafață

Constanța este singurul județ care are mai mulți fermieri decât Doljul, cu un număr de 57.000 de fermieri. Pe locul doi pe țară se situează Doljul, cu 46.000 de fermieri. Dar ca suprafață agricolă, județul Timiș deține primul loc pe țară, având cereri pentru peste 500.000 de hectare, față de 450.000 de hectare, câte are Doljul în evidențele APIA.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Au mai rămas doar câteva zile pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”

Reamintim că până la 31 martie, deţinătorii de teren agricol şi neagricol pot accesa Schema de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, în cadrul Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor”, SubMăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală – PNDR 2014 - 2020.

Această schemă de ajutor de stat este implementată de APIA, toate documentele necesare accesării fiind disponibile pe pagina de internet: http://www.apia.org.ro/ro/submasura-m-8-1.

Şeful MADR: Preşedintele ADS a fost demis, dar demiterea nu are legătură cu percheziţiile DNA

Preşedintele Agenţiei pentru Domeniile Statului, Dan Lucian Ştefan Mogoş, a fost demis vineri, a anunţat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. Şeful MADR a precizat că demiterea nu a avut legătură cu percheziţiile de vineri de la ADS, ci s-a urmărit îmbunătăţirea managementului Agenţiei, decizia fiindu-i comunicată lui Mogoş încă din luna septembrie.“Astăzi a fost demis preşedintele ADS. Era o măsură pe care i-am adus-o la cunoştinţă încă din luna septembrie. Simţeam nevoia de îmbunătăţire a managementului Agenţiei. Din păcate, din 23 septembrie, este în concediu medical. Astăzi, am înţeles că îi expiră concediul medical, ca atare, de ieri (joi n.r), au pornit documentele pentru demiterea şi înlocuirea acestuia, lucru care s-a întâmplat astăzi (n.r. vineri)”, a explicat Constantin.
“Decizia i-am comunicat-o din luna septembrie, fără să am dovezi sau suspiciuni, ci pentru faptul că simţeam nevoia unei îmbunătăţiri a managementului Agenţiei”, a adăugat el The original article may stil…

Tehnologia produselor horticole. Valorificare in stare proaspata si industrializare

Lucrarea urmareste un scop utilitar, de orientare actuala privind tehnologiile moderne de valorificare a fructelor, legumelor, florilor, semintelor si materialului saditor.

In masura in care va servi la documentarea celor interesati in aplicarea tehnologiei produselor horticole, incepand cu recoltarea si continuand pana la livrarea lor ca marfa, consideram ca ne-am adus si noi contributia la un efort in care sunt angajati toti horticultorii Romaniei, de intelegere, de stapanire si de depasire a problemelor cu care ne vom confrunta in deceniile secolului XXI.

Din cuprins:
Cap. 1. Introducere si scurt istoric (D. Beceanu) pag. 21
1.1. Tehnologia valorificarii legumelor si fructelor
1.2. Evolutia activitatilor de pastrare si prelucrare a produselor horticole pe teritoriul locuit de poporul roman

Cap. 2. Caracterizarea tehnologica a produselor horticole ( D. Beceanu) pag. 33
2.1. Clasificarea produselor horticole
2.2. Constitutia fizica a produselor horticole
2.3. Fermitatea structo-texturala a pr…