Treceți la conținutul principal

Se caută soluţii pentru depozitarea fructelor produse în Republica Moldova

România şi alte câteva state din Uniunea Europeană sunt în căutarea unei soluţii viabile pentru depozitare a peste 70.000 tone de fructe produse de fermierii din Republica Moldova, în special mere şi prune, precum şi a viitoarei recolte de struguri până când acestea pot fi vândute pe piaţa europeană fără taxe vamale, informează Mediafax.

Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a declarat după sedinţa de guvern de miercuri că în acest moment "toate instituţiile statului din România, dar şi din alte state membre, fac eforturi să găsească o soluţie pentru depozitare unei părţi din fructele din Republica Moldova până la momentul vânzării fără taxe vamale (...) În special vorbim de mere şi de prune, acestea sunt zonele care sunt afectate acum în Republica Moldova, şi, cu siguranţă, va veni luna septembrie, atunci când va trebui să discutăm şi de struguri".

El a precizat că, după o primă estimare, în Republica Moldova sunt în prezent aproximativ 70.000 de tone fructe, iar România poate păstra, în depozitele statului sau cu ajutorul firmelor private, în jur de 15.000 de tone din această cantitate.

La jumătatea lunii mai, premierul Ponta şi ministrul român al Agriculturii au anunţat că România a solicitat Comisiei Europene mărirea contingentului de produse importate din Moldova, în principal mere, deoarece statul vecin a luat în calcul existenţa unor repercusiuni din partea Rusiei şi imposibilitatea de a mai exporta mere pe piaţa rusească.

Republica Moldova a semnat, la 27 iunie, Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană şi Acordul de Liber Schimb, criticate de Rusia, care a avertizat că va lua "măsuri de protecţie" dacă se va dovedi că acordurile afectează economia rusă.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Au mai rămas doar câteva zile pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”

Reamintim că până la 31 martie, deţinătorii de teren agricol şi neagricol pot accesa Schema de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, în cadrul Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor”, SubMăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală – PNDR 2014 - 2020.

Această schemă de ajutor de stat este implementată de APIA, toate documentele necesare accesării fiind disponibile pe pagina de internet: http://www.apia.org.ro/ro/submasura-m-8-1.

„Novac afumat din Țara Bârsei” devine produs protejat la nivel european

În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene s-a publicat astăzi, 6 aprilie 2017, decizia de înregistrare a denumirii în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate pentru produsul Novac afumat din Țara Bârsei (IGP).

România are la această dată trei produse protejate la nivelul Uniunii Europene – Magiunul de Topoloveni – Indicație Geografică Protejată (2011), Telemeaua de Ibăneşti – Denumire de origine Protejată (2016), Salamul de Sibiu - Indicație Geografică Protejată (2016), iar în 20 de zile începând de astăzi, va avea al patrulea produs protejat, respectiv Novacul afumat din Țara Bârsei - Indicație Geografică Protejată.

Facem precizarea că încă două produse, respectiv Cârnaţii de Pleşcoi şi Scrumbia de Dunăre afumată, se află pe circuit la Comisia Europeană în vederea obţinerii protecţiei la nivel european pentru sistemul de calitate Indicație Geografică Protejată.

Ministrul Irimescu: Agricultura a pierdut 1,28 miliarde de euro. Măsurile de remediere pentru 2014-2020

România a reușit să atragă 88,36% din fondurile europene disponibile pentru Agricultură în exercițiul financiar 2007-2013.

Suma dezangajată a fost de circa 1,28 de miliarde de euro, a explicat ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, argumentând că principalele motive care au făcut ca o parte din banii comunitari să nu fie cheltuiți se referă la dificultățile beneficiarilor de a asigura cofinanțarea de 50%, precum și birocrația creată din ”excesul de zel” de autoritățile române.

Pentru a veni în sprijinul beneficiarilor, Ministerul Agriculturii are în vedere simplificarea procedurilor, eliminarea așa-numitor ”condiții speciale”, precum și înființarea unui fond de garantare pentru agricultură și a unui fond mutual pentru despăgubiri.

”Problema cea mai importantă a fost cofinanțarea, asigurarea celor 50% de către beneficiari, motiv pentru care anul trecut s-au anulat proiecte de 800 de milioane de euro. A doua cauză – birocrația și în acest sens, sigur, ne-am propus și o să vă prezint în…