Treceți la conținutul principal

Să ne vindem sau nu pământul?

În ultimele zile, Legea privind vânzarea terenurilor agricole a generat discuţii aprinse la nivelul opiniei publice. Spiritele s-au inflamat mai ales după ce în presă a fost strecurată informaţia despre un aşa-zis plan al autorităţilor ungare de a facilita cumpărarea de terenuri agricole din România.

Vestea s-a disipat rapid pe spaţiul public şi a amplificat temerea că România ar putea fi cumpărată, metru cu metru, de adversarii săi externi. Pe acest fundal emoţional, au început să se facă, mai ales la nivelul mass-media, tot felul de speculaţii legate de pierderea suveranităţii statului român, iar unii lideri politici au simţit nevoia să se poziţioneze pe acest subiect care poate deveni fierbinte în următoarea perioadă.

De ce spun asta? Pentru că, dincolo de intenţia de liberalizare a pieţei funciare din România, rămâne suspiciunea că această măsură va duce la pierderea unor drepturi din partea românilor şi la slăbirea statului român. Problema merită să fie privită într-un context mai larg, mai ales că subiectul în sine ar putea genera două efecte strategice pentru societatea românească.

Primul, ţine de imaginea Uniunii Europene în România. Nu ştiu câtă lume a remarcat acest lucru, dar discuţia despre liberalizarea pieţei funciare este de natură să genereze o decredibilizare a Uniunii Europene. Mai ales în actuala încadrare a dezbaterii, mesajul latent care se duce către marele public este acesta – din cauza alinierii la tratatele şi cerinţele UE, România este pe cale să-şi piardă o parte din independenţa sa teritorială. Or, această concluzie nu face decât să mai pună o piatră la temelia euroscepticismului din România, amplificat în ultimii ani de efectele crizei economice. Avem de câştigat de pe urma creşterii numărului euroscepticilor? Fireşte că nu.

Al doilea efect ţine de modernizarea agriculturii româneşti. S-a tot vorbit despre marele potenţial pe care îl are agricultura românească, iar vizita premierului chinez ne-a arătat că am putea avea şi pieţe de desfacere pentru producţia noastră agricolă. Acum, când acest potenţial ar putea să fie pus în valoare, discuţia pe marginea vânzării terenurilor agricole riscă să ne împingă într-o retorică de tip ”nu ne vindem ţara”. Or, ştim foarte bine că şi dacă am vrea să o vindem în momentul de faţă, nu am putea să o facem din simplul motiv că majoritatea terenurilor din România sunt fărâmiţate. Din acest punct de vedere, liberalizarea pieţei funciare, dincolo de temerile patriotarde, poate avea un efect stimulator pentru unificarea parcelelor agricole şi pentru realizarea unei agriculturi performante. Pentru că nimeni nu este naiv să creadă că cineva din UE ar fi interesat să cumpere terenuri agricole în România doar de amorul artei. Este limpede că persoanele care vor veni să cumpere terenuri în România o vor face pentru a realiza produse agricole.

Sigur, sunt conştient de faptul că avem nevoie de măsuri inteligente pentru a securiza potenţialele pericole în achiziţia terenurilor agricole. Dar mai ales, pentru a securiza locurile de muncă din agricultură. Iar aici, cred că avem nevoie nu de discuţii despre cui să vindem sau nu pământul, ci de măsuri care să stimuleze producţia agricolă şi, în acest fel, creşterea economică. Anul 2013, în care agricultura a jucat rolul unui motor economic ne-a arătat, o dată în plus, cât de important poate deveni acest sector pentru dezvoltarea noastră ca ţară.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Şeful MADR: Preşedintele ADS a fost demis, dar demiterea nu are legătură cu percheziţiile DNA

Preşedintele Agenţiei pentru Domeniile Statului, Dan Lucian Ştefan Mogoş, a fost demis vineri, a anunţat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. Şeful MADR a precizat că demiterea nu a avut legătură cu percheziţiile de vineri de la ADS, ci s-a urmărit îmbunătăţirea managementului Agenţiei, decizia fiindu-i comunicată lui Mogoş încă din luna septembrie.“Astăzi a fost demis preşedintele ADS. Era o măsură pe care i-am adus-o la cunoştinţă încă din luna septembrie. Simţeam nevoia de îmbunătăţire a managementului Agenţiei. Din păcate, din 23 septembrie, este în concediu medical. Astăzi, am înţeles că îi expiră concediul medical, ca atare, de ieri (joi n.r), au pornit documentele pentru demiterea şi înlocuirea acestuia, lucru care s-a întâmplat astăzi (n.r. vineri)”, a explicat Constantin.
“Decizia i-am comunicat-o din luna septembrie, fără să am dovezi sau suspiciuni, ci pentru faptul că simţeam nevoia unei îmbunătăţiri a managementului Agenţiei”, a adăugat el The original article may stil…

„Novac afumat din Țara Bârsei” devine produs protejat la nivel european

În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene s-a publicat astăzi, 6 aprilie 2017, decizia de înregistrare a denumirii în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate pentru produsul Novac afumat din Țara Bârsei (IGP).

România are la această dată trei produse protejate la nivelul Uniunii Europene – Magiunul de Topoloveni – Indicație Geografică Protejată (2011), Telemeaua de Ibăneşti – Denumire de origine Protejată (2016), Salamul de Sibiu - Indicație Geografică Protejată (2016), iar în 20 de zile începând de astăzi, va avea al patrulea produs protejat, respectiv Novacul afumat din Țara Bârsei - Indicație Geografică Protejată.

Facem precizarea că încă două produse, respectiv Cârnaţii de Pleşcoi şi Scrumbia de Dunăre afumată, se află pe circuit la Comisia Europeană în vederea obţinerii protecţiei la nivel european pentru sistemul de calitate Indicație Geografică Protejată.

ANIF a pus în funcțiune sistemul de irigații SADOVA Corabia în data de 26 iunie 2017

Sistemul de irigații Sadova Corabia a fost executat în perioada 1969-1973 și acoperă bazinul hidrografic Dunărea pe raza județelor Olt și Dolj, în suprafață netă totală de 71.775 ha, din care 52.725 ha în județul DOLJ, restul de 19.050 în Olt. ANIF, prin sucursala Dunăre Jiu, a repus în funcțiune această amenajare, prin intermediul căreia s-a irigat intens până în anul 2009, când, exista subvenția pentru irigații, după 2009 suprafața irigată scăzând până la câteva sute de hectare.

Până în anul 2017, când apa a devenit gratuită, se iriga prin puțuri executate de către fermieri, ceea ce genera costuri foarte mari.

Canalele de irigații din județul Dolj, însumează 273 de km din care au fost umplute cu apă canale în lungime de 50km, până la această dată fiind încheiate contracte pentru o suprafață de 3154 ha.

Reamintim că, pentru anul 2017, Agenția Națională pentru Îmbunătățiri Funciare (ANIF) are pregătite pentru irigat amenajări în suprafață de 820.000 ha.

Până la această dată, ANIF are …