Treceți la conținutul principal

Măsuri pentru introducerea produselor autohtone în hypermarket-uri

Confederaţia Asociaţiilor Ţărăneşti din România (CATAR) propune o serie de măsuri, pe lângă închiderea hypermarket-urilor în week-end, pentru uşurarea accesului legumelor şi fructelor locale în hypermarket-uri şi pieţe, precum şi pentru reducerea evaziunii fiscale în cazul produselor de import.

Invocând capacitatea administrativă redusă a organizaţiilor ţărăneşti, CATAR solicită autorităţilor statului să verifice riguros toate legumele şi fructele de import, dând exemplul cartofilor importaţi din Polonia care intră în ţară la preţuri de 1 ban pe kilogram, valoare declarată pentru care sunt plătite taxele. Confederaţia solicită, de asemenea, iniţierea de măsuri menite să stimuleze dezvoltarea de depozite locale de legume şi fructe, lucru care ar facilita intrarea producătorilor locali în hypermarket-uri. În acest fel, potrivit CATAR, fermierii s-ar putea concentra exclusiv pe activitatea de producţie, fiind stimulată astfel şi asocierea, componenta de distribuţie fiind preluată de aceste depozite. Printre măsurile cerute se numără şi iniţierea unui program naţional de testare gratuită pentru legumele şi fructele româneşti, elaborarea unui ghid de bune practici pentru producătorii de legume şi fructe (îngrăşăminte, soiuri, tratamente etc.).

CATAR: „În pieţe, doar produse româneşti“

Una dintre soluţiile radicale solicitate de CATAR este comercializarea în pieţe doar a produselor româneşti în vederea eliminării intermediarilor care distribuie produse de import, măsură coroborată cu un mecanism coerent de urmărire a carnetelor de producător care să nu poată fi eludat şi care să garanteze calitatea şi trasabilitatea produselor, precum şi amenzi pentru încălcarea regulamentelor.

Nu în ultimul rând, CATAR propune o fiscalizare simplificată pentru micii producători pentru producţia vândută şi încasată. Fermierii susţin că, pentru însănătoşirea distribuţiei de legume-fructe în România, trebuie urmat exemplul ţărilor occidentale.

„În prima fază trebuie modificată legislaţia pentru că în România, ca şi în alte ţări, comerţul tradiţional pierde teren în favoarea marilor centre comerciale. Trebuie să-i forţăm pe oamenii politici să ia decizia să închidă hypermarket-urile în week-end şi să încurajeze comerţul cu produse tradiţionale. Noi nu inventăm apa caldă. Doar preluăm nişte idei din ţările civilizate, precum Germania sau Austria“, a declarat Florin Ciobanu, legumicultor, preşedintele Asociaţiei Tinerilor Fermieri din judeţul Olt.

Această idee este susţinută de mai toţi horticultorii din ţară.

„E un lucru bun să fie închise hypermarket-urile sâmbăta şi duminica. În Germania sunt închise. De ce nu se poate şi la noi? Acum avem cea mai toxică piaţă din Europa. Pierd toţi, cu excepţia importatorilor şi hypermarket-urilor – pierde consumatorul, pierde fermierul, pierde statul“, explică Mircea Croitoru, un legumicultor din Matca, judeţul Galaţi.

Ciobanu: „Hypermarket-uri închise, magazine de proximitate deschise“

O altă prioritate este deschiderea de magazine de cartier în oraşe pentru eficientizarea distribuţiei.

„O soluţie ar fi ca hypermarket-urile să-şi închidă porţile o perioadă ca să apuce să se refacă pieţele tradiţionale. S-au investit deja ceva bani în toată ţara în dezvoltarea producţiei. La partea de marketing stăm mai prost. Şi magazinele de cartier încep să se organizeze pentru că au început să piardă cotă de piaţă din cauză că s-au dezvoltat foarte tare hypermarket-urile. Cu viitoarea finanţare din PNDR vom identifica surse de finanţare pentru dezvoltarea de magazine prin care fermierii să-şi desfacă producţia în oraşe, pentru că vorbim aici de 3,5 milioane de producători“, a continuat Ciobanu.

Concurenţă neloială cu produsele din import

Fermierii deplâng şi concurenţa neloială a produselor de import căreia trebuie să-i facă faţă şi care-i împiedică să se capitalizeze.

„Cu 24% TVA la roşii nu poţi vinde prin magazine, mai ales că nu aveam acelaşi sprijin pentru a putea concura cu Olanda, de exemplu, unde preţul motorinei este la jumătate, iar subvenţia este de câteva ori mai mare. Aşa am ajuns să vindem roşiile la preţuri mai mici decât costurile de producţie“, a continuat legumicultorul din Olt.

Horticultorii cred că este imposibil de concurat cu legumele poloneze cu un TVA diferenţiat de 3-5%.

„Suntem invadaţi de produse ieftine din import. Un fermier polonez plăteşte un TVA diferenţiat de 3-5% încă de la achiziţia de input-uri. Păi, eu iau sămânţa cu un TVA de 24%, iar el cu unul de 3%? Ăştia zic că nu ne lasă FMI-ul să scădem TVA-ul. E o aberaţie!“, a subliniat fermierul din Galaţi.

Interesele politice ţin samsarii în pieţe

Mircea Croitoru invocă interesele politice şi lipsa finanţării drept principalii factori care împiedică eliminarea samsarilor din pieţe.

„Nu se vrea să se scoată importatorii din pieţe. Statul este condus de oameni politici care-şi văd interesele proprii. Sunt mulţi bani în piaţa neagră a legumelor şi fructelor. Nu avem fonduri ca să facem un sistem de carduri bine securizat, cu cititoare de carduri în pieţe“, a conchis Ciobanu.

Legumicultorul susţine că s-a ajuns în situaţia în care există persoane care stau la bloc la etajul 9 şi au certificat de producător. „În pieţe nu cred că se poate interzice accesul importatorilor pentru că nu avem legislaţie în acest sens. Modificarea legii privind certificatele de producător ar fi o soluţie. Acum e aberant“, a mai punctat Croitoru.

Asociaţia Administratorilor Pieţelor: „Există multe proiecte pe rol, nu putem comenta“

La rândul lor, reprezentanţii administraţiilor pieţelor susţin că există multe proiecte care vizează eliminarea intermediarilor din pieţe, însă sunt reţinuţi în comentarii pe marginea subiectului.

„Există multe proiecte pe rol pentru eliminarea intermediarilor din pieţele agroalimentare. Nu putem vorbi, însă, de toate pieţele, la nivel naţional“, a declarat Livia Modran, secretar al Asociaţiei Administratorilor Pieţelor din România. La rândul său, preşedintele asociaţiei, Ioan Birt, nu a dorit să comenteze cu privire la acest subiect.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Au mai rămas doar câteva zile pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”

Reamintim că până la 31 martie, deţinătorii de teren agricol şi neagricol pot accesa Schema de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, în cadrul Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor”, SubMăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală – PNDR 2014 - 2020.

Această schemă de ajutor de stat este implementată de APIA, toate documentele necesare accesării fiind disponibile pe pagina de internet: http://www.apia.org.ro/ro/submasura-m-8-1.

„Novac afumat din Țara Bârsei” devine produs protejat la nivel european

În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene s-a publicat astăzi, 6 aprilie 2017, decizia de înregistrare a denumirii în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate pentru produsul Novac afumat din Țara Bârsei (IGP).

România are la această dată trei produse protejate la nivelul Uniunii Europene – Magiunul de Topoloveni – Indicație Geografică Protejată (2011), Telemeaua de Ibăneşti – Denumire de origine Protejată (2016), Salamul de Sibiu - Indicație Geografică Protejată (2016), iar în 20 de zile începând de astăzi, va avea al patrulea produs protejat, respectiv Novacul afumat din Țara Bârsei - Indicație Geografică Protejată.

Facem precizarea că încă două produse, respectiv Cârnaţii de Pleşcoi şi Scrumbia de Dunăre afumată, se află pe circuit la Comisia Europeană în vederea obţinerii protecţiei la nivel european pentru sistemul de calitate Indicație Geografică Protejată.

Ministrul Irimescu: Agricultura a pierdut 1,28 miliarde de euro. Măsurile de remediere pentru 2014-2020

România a reușit să atragă 88,36% din fondurile europene disponibile pentru Agricultură în exercițiul financiar 2007-2013.

Suma dezangajată a fost de circa 1,28 de miliarde de euro, a explicat ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, argumentând că principalele motive care au făcut ca o parte din banii comunitari să nu fie cheltuiți se referă la dificultățile beneficiarilor de a asigura cofinanțarea de 50%, precum și birocrația creată din ”excesul de zel” de autoritățile române.

Pentru a veni în sprijinul beneficiarilor, Ministerul Agriculturii are în vedere simplificarea procedurilor, eliminarea așa-numitor ”condiții speciale”, precum și înființarea unui fond de garantare pentru agricultură și a unui fond mutual pentru despăgubiri.

”Problema cea mai importantă a fost cofinanțarea, asigurarea celor 50% de către beneficiari, motiv pentru care anul trecut s-au anulat proiecte de 800 de milioane de euro. A doua cauză – birocrația și în acest sens, sigur, ne-am propus și o să vă prezint în…