Treceți la conținutul principal

Braşov. Fermierii braşoveni caută profitul în brazda plugului

Agricultura este un sector de activitate care a contribuit decisiv în ultimii ani la creşterea economică a ţării noastre. Datele oficiale arată că dacă producţia vegetală şi zootehnică a fermierilor români nu ar fi fost atât de bună, cel puţin în 2013, avansul economic românesc s-ar fi redus la jumătate. Cu alte cuvinte, marii cultivatori care lucrează sute de mii de hectare au produs destul de mult pentru a influenţa performanţa economică naţională. Lor li se adaugă micii producători, cei care au o fermă sau pur şi simplu o gospodărie la ţară, unde muncesc tot anul pentru a ieşi pe piaţă cu produse româneşti. În loc să facă speculă, oameni muncesc pământul. Totul, pentru un câştig destul de mic, în cel mai bun caz.

„Nu sunt fermier, sunt văcar”

„Cum merge treaba? Păi dumneavoastră nu ştiţi? Muncim mult şi degeaba”, ne răspunde sec un crescător de vaci din Bod venit la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) Braşov pentru a depune o cerere cu care speră să primească subvenţia europeană. „Să nu scrieţi că sunt fermier. Fermier este ăla care face bani. Nu sunt fermier, sunt văcar. Am câteva animale, însă munca nu este plătită. Îţi vine să le tai şi să te apuci de speculă, dar nu se poate. Munceşti cum ai fost învăţat de mic şi acum la 40 de ani nu te mai poţi schimba. Însă, muncim aproape deagaba. Lucrezi pământul să ai să le dai de mâncare la animale, întreţii animalele şi în final când dau laptele la fabrică nu primesc nici măcar un leu pentru litrul de lapte. Păi asta-i dreptate? Eu trebuie să vând un litru de lapte ca să cumpăr unul de apă minerală. Cum vine asta? Laptele e ca apa? La gust nu, numai la preţ. Sau mai rău. Trebuie să vând cinci litri de lapte ca să pot cumpăra un sticlă de suc carbogazos fabricat numai din chimicale”, afirmă fermierul. La rândul său, un alt coleg de breaslă este de părere că „schimbarea trebuie să vină de la cei care ne conduc. Munca trebuie plătită, nu furtul. Eu nu am multe vaci, însă trebuie să te ocupi de animale în fiecare zi. Este de lucru, nu glumă. Zi de zi, vară, iarnă trebuie să fii lângă animale, munceşti şi în final câştigurile abia dacă ne asigură traiul zilnic. Ca să te dezvolţi prin munca depusă de la un an la altul, este foarte greu. Nu câştigi atâţia bani încât să poţi economisi pentru a face investiţii. Fără un credit bancar eşti blocat să munceşti an de an pe bani puţini”.

Un alt crescător de vaci, din zona Zărneştiului, este de părere că tratamentul aplicat astăzi fermierilor „trebuie schimbat. Trebuie făcute politici şi strategii pentru agricultură, pentru oameni şi pentru România. Până la urmă este o chestiune de securitate naţională. Dacă noi nu mai producem lapte, carne, legume şi fructe şi stăm la mâna altora, în câţiva ani străinii vor dubla preţurile şi nu vom mai putea cumpăra şi ce se va întâmpla cu ţara asta? Trebuie să producem noi. Ori suntem pe aceeaşi piaţă, ori nu. În vestul UE fermierii au subvenţii duble, au credite bancare de 1-2%, noi ne împrumutăm în cel mai bun caz la 7-8% sau chiar 10%. Păi atunci cum putem fi noi competitivi? Ce am putea să facem noi singuri? Nimic”.

Munca nu contează, numai specula

Nici în sectorul vegetal lucrurile nu stau mai bine. Indiferent cât de bună este producţia obţinută de fermier, în final, concluzia este aceeaşi: câştigul este mic din cauza speculanţilor care sunt toleraţi de toate autorităţile. Dacă recolta românească este mică, „recolta” importatorilor intră pe piaţă şi face legea. Dacă recolta fermierilor noştri este mare, din nou „recolta” importatorilor intră pe piaţă şi face legea. Diferenţa este doar că munca ţăranilor şi producţiile acestora reuşesc puţin să ţină în frâu preţurile impuse de speculanţii care aduc marfa cu tirurile. „Din această cauză, recolta pentru care tu munceşti din toamna anului trecut, astăzi nu are preţul corect. Eu ar terenul, îl pregătesc, îl însămânţez, sap plantele, le ud dacă trebuie şi în final le recoltez, totul pe cheltuiala mea, din moment ce ajutorul statului este un fel de bătaie de joc. Apoi duc marfa la piaţă şi speculantul de lângă mine îşi permite să câştige numai un leu/kg pentru că el nu mai calculează munca ci numai transportul. Aşa că, în final, eu câştig mai puţin decât speculantul”, ne explică un fermier de lângă Braşov felul în care statul în complicitate cu speculanţii îl trage în şanţul crizei.

Nemulţumit de câştigurile din agricultură este şi un cultivator de cartofi din zona Făgăraşului. „Cum sunt eu egal cu fermierii din Europa dacă eu nu primesc aceleaşi subvenţii ca în Olanda, Germania sau Polonia? UE este numai o minciună fluturată în faţa opiniei publice. Scopul final este ca fermierii noştri să nu mai cultive nimic, să nu mai crească nici un animal şi atunci se vor vedea rezultatele. Credeţi că marfa din străinătate va fi vândută la acelaşi preţ după ce fermierii vor renunţa să mai muncească? Toate se vor scumpi şi atunci toţi românii vor plânge după agricultura autohtonă”.

Profit sigur cu rapiţă şi sfeclă de zahăr

În opinia specialiştilor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), cultura rapiţei este una cu profit garantat. „În comparaţie cu grâul, cheltuielile sunt mult mai mici. De exemplu, la rapiţă se face numai un tratament împotriva dăunătorilor, în timp ce cultura grâului are nevoie de 3-4 tratamente de acest fel. Mai mult decât atât, preţul grâului a fost destul de scăzut în fiecare an, 0,6-0,8 lei/kg, în timp ce rapiţa s-a vândut în fiecare an cu 1,5 lei/kg. Peste toate, rapiţa este extrem de căutată de fabrici. Practic, cultura o vinzi de pe câmp şi încasezi banii imediat”, ne-a declarat un director din cadrul MADR. Un calcul simplu arată că pentru un hectar grâu cheltuielile de înfiinţare se ridică la câteva mii de lei, iar o recoltă bună poate asigura numai amortizarea lucrărilor, în timp ce la rapiţă, profitul se ridică la peste 5.000 de lei/ha (1,5 lei X 3.500 kg de rapiţă /ha).

O altă cultură cu desfacere sigură şi implicit profit pe măsură este cea de sfeclă de zahăr. „Fabricile care produc zahăr caută sfeclă de zahăr de calitate şi plătesc la timp mai ales dacă producţia este bună. Judeţul nostru este unul cu tradiţie din acest punct de vedere şi fermierii se pot orienta spre această cultură”, a explicat un reprezentant al Direcţiei Agricole Braşov.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Merele lui Barbulea, motiv de râsete în şedinţa CJ Gorj

La solicitarea Consiliului Judeţean (CJ) Gorj, Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Gorj a transmis acestei instituţii propunerile privind preţurile medii ale produselor agricole ce vor fi practicate în acest an. Consiliul Judeţean, potrivit legii, trebuie să aprobe aceste preţuri, după aprobare hotărârea transmiţându-se Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Gorj, pentru a fi comunicat unităţilor fiscale în subordine. Acest ultim proiect aflat pe ordinea de zi a şedinţei de Consiliu Judeţean de vineri a născut ceva discuţii, după ce consilierul PNL, Valerică Barbulea, a cerut un amendament la proiectul de hotărâre, privind modificarea preţului la mere.
Amendamentul s-a supus al vot, dar consilierii care compun majoritatea nu au ştiut cum să voteze, spre amuzamentul celor din grupul PDL care aplaudau râzând nedumerirea consilierilor PSD. Preţul pe kilogramul de mere a fost de 2,31 de lei iar Barbulea vroia ca acesta să fie de la 1,80 de lei pe kilogramul de mere. Iniţial …

Au început plățile pentru motorina utilizată în agricultură pentru trimestrul IV 2016

APIA informează că astăzi, 11 aprilie, a început să efectueze plățile pentru cantitatea de motorină utilizată în agricultură pentru trimestrul IV 2016, în sumă totală de 78.151.029 lei, urmând ca cei 8.836 beneficiarii să își primească banii în cont până la sfărșitul săptămânii.
De asemenea, anunțăm potenţialii beneficiari că, până la data de 02.05.2017 inclusiv, se depun cererile de plată a ajutorului pentru cantităţile de motorină achiziţionate şi utilizate în agricultură, aferente perioadei 01 ianuarie - 31 martie 2017 (trim. I al anului 2017). Valoarea accizei pntru anul 2017 este de 1,4185 lei/litru

Recomandări de la APIA privind cererile de subvenții

Nicolae Horumbă, director Proceduri plăți pe suprafață din APIA, a făcut câteva recomandări fermierilor care depun cererea unică pentru subvenții.



Terenurile cu statut incert
În primul rând, fermierul trebuie să-și clarifice situația terenurilor pe care le cultivă înainte de a veni la APIA. “Recomandarea mea personală este ca, dacă există terenuri cu statut incert, să le declare, pentru că sunt obligați, dar să nu solicite plata pentru ele. Există riscul ca, dacă se constată neconformități pentru acele suprafețe cu statut juridic incert sau situație neclară în documente, să fie penalizați. E mai simplu pentru fermier să declare că nu solicită plata pentru o parcelă”, spune directorul. Chiar dacă nu primește subvenție pentru acel teren, fermierul are obligația să respecte bunele condiții agricole și de mediu și este posibil să aibă și zone de interes ecologic pe el, care intră în calculul procentului de 5%.

Tabel centralizator
Ca noutate, anul acesta fermierii trebuie să depună un tabel …