Treceți la conținutul principal

Braşov. Fermierii braşoveni caută profitul în brazda plugului

Agricultura este un sector de activitate care a contribuit decisiv în ultimii ani la creşterea economică a ţării noastre. Datele oficiale arată că dacă producţia vegetală şi zootehnică a fermierilor români nu ar fi fost atât de bună, cel puţin în 2013, avansul economic românesc s-ar fi redus la jumătate. Cu alte cuvinte, marii cultivatori care lucrează sute de mii de hectare au produs destul de mult pentru a influenţa performanţa economică naţională. Lor li se adaugă micii producători, cei care au o fermă sau pur şi simplu o gospodărie la ţară, unde muncesc tot anul pentru a ieşi pe piaţă cu produse româneşti. În loc să facă speculă, oameni muncesc pământul. Totul, pentru un câştig destul de mic, în cel mai bun caz.

„Nu sunt fermier, sunt văcar”

„Cum merge treaba? Păi dumneavoastră nu ştiţi? Muncim mult şi degeaba”, ne răspunde sec un crescător de vaci din Bod venit la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) Braşov pentru a depune o cerere cu care speră să primească subvenţia europeană. „Să nu scrieţi că sunt fermier. Fermier este ăla care face bani. Nu sunt fermier, sunt văcar. Am câteva animale, însă munca nu este plătită. Îţi vine să le tai şi să te apuci de speculă, dar nu se poate. Munceşti cum ai fost învăţat de mic şi acum la 40 de ani nu te mai poţi schimba. Însă, muncim aproape deagaba. Lucrezi pământul să ai să le dai de mâncare la animale, întreţii animalele şi în final când dau laptele la fabrică nu primesc nici măcar un leu pentru litrul de lapte. Păi asta-i dreptate? Eu trebuie să vând un litru de lapte ca să cumpăr unul de apă minerală. Cum vine asta? Laptele e ca apa? La gust nu, numai la preţ. Sau mai rău. Trebuie să vând cinci litri de lapte ca să pot cumpăra un sticlă de suc carbogazos fabricat numai din chimicale”, afirmă fermierul. La rândul său, un alt coleg de breaslă este de părere că „schimbarea trebuie să vină de la cei care ne conduc. Munca trebuie plătită, nu furtul. Eu nu am multe vaci, însă trebuie să te ocupi de animale în fiecare zi. Este de lucru, nu glumă. Zi de zi, vară, iarnă trebuie să fii lângă animale, munceşti şi în final câştigurile abia dacă ne asigură traiul zilnic. Ca să te dezvolţi prin munca depusă de la un an la altul, este foarte greu. Nu câştigi atâţia bani încât să poţi economisi pentru a face investiţii. Fără un credit bancar eşti blocat să munceşti an de an pe bani puţini”.

Un alt crescător de vaci, din zona Zărneştiului, este de părere că tratamentul aplicat astăzi fermierilor „trebuie schimbat. Trebuie făcute politici şi strategii pentru agricultură, pentru oameni şi pentru România. Până la urmă este o chestiune de securitate naţională. Dacă noi nu mai producem lapte, carne, legume şi fructe şi stăm la mâna altora, în câţiva ani străinii vor dubla preţurile şi nu vom mai putea cumpăra şi ce se va întâmpla cu ţara asta? Trebuie să producem noi. Ori suntem pe aceeaşi piaţă, ori nu. În vestul UE fermierii au subvenţii duble, au credite bancare de 1-2%, noi ne împrumutăm în cel mai bun caz la 7-8% sau chiar 10%. Păi atunci cum putem fi noi competitivi? Ce am putea să facem noi singuri? Nimic”.

Munca nu contează, numai specula

Nici în sectorul vegetal lucrurile nu stau mai bine. Indiferent cât de bună este producţia obţinută de fermier, în final, concluzia este aceeaşi: câştigul este mic din cauza speculanţilor care sunt toleraţi de toate autorităţile. Dacă recolta românească este mică, „recolta” importatorilor intră pe piaţă şi face legea. Dacă recolta fermierilor noştri este mare, din nou „recolta” importatorilor intră pe piaţă şi face legea. Diferenţa este doar că munca ţăranilor şi producţiile acestora reuşesc puţin să ţină în frâu preţurile impuse de speculanţii care aduc marfa cu tirurile. „Din această cauză, recolta pentru care tu munceşti din toamna anului trecut, astăzi nu are preţul corect. Eu ar terenul, îl pregătesc, îl însămânţez, sap plantele, le ud dacă trebuie şi în final le recoltez, totul pe cheltuiala mea, din moment ce ajutorul statului este un fel de bătaie de joc. Apoi duc marfa la piaţă şi speculantul de lângă mine îşi permite să câştige numai un leu/kg pentru că el nu mai calculează munca ci numai transportul. Aşa că, în final, eu câştig mai puţin decât speculantul”, ne explică un fermier de lângă Braşov felul în care statul în complicitate cu speculanţii îl trage în şanţul crizei.

Nemulţumit de câştigurile din agricultură este şi un cultivator de cartofi din zona Făgăraşului. „Cum sunt eu egal cu fermierii din Europa dacă eu nu primesc aceleaşi subvenţii ca în Olanda, Germania sau Polonia? UE este numai o minciună fluturată în faţa opiniei publice. Scopul final este ca fermierii noştri să nu mai cultive nimic, să nu mai crească nici un animal şi atunci se vor vedea rezultatele. Credeţi că marfa din străinătate va fi vândută la acelaşi preţ după ce fermierii vor renunţa să mai muncească? Toate se vor scumpi şi atunci toţi românii vor plânge după agricultura autohtonă”.

Profit sigur cu rapiţă şi sfeclă de zahăr

În opinia specialiştilor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), cultura rapiţei este una cu profit garantat. „În comparaţie cu grâul, cheltuielile sunt mult mai mici. De exemplu, la rapiţă se face numai un tratament împotriva dăunătorilor, în timp ce cultura grâului are nevoie de 3-4 tratamente de acest fel. Mai mult decât atât, preţul grâului a fost destul de scăzut în fiecare an, 0,6-0,8 lei/kg, în timp ce rapiţa s-a vândut în fiecare an cu 1,5 lei/kg. Peste toate, rapiţa este extrem de căutată de fabrici. Practic, cultura o vinzi de pe câmp şi încasezi banii imediat”, ne-a declarat un director din cadrul MADR. Un calcul simplu arată că pentru un hectar grâu cheltuielile de înfiinţare se ridică la câteva mii de lei, iar o recoltă bună poate asigura numai amortizarea lucrărilor, în timp ce la rapiţă, profitul se ridică la peste 5.000 de lei/ha (1,5 lei X 3.500 kg de rapiţă /ha).

O altă cultură cu desfacere sigură şi implicit profit pe măsură este cea de sfeclă de zahăr. „Fabricile care produc zahăr caută sfeclă de zahăr de calitate şi plătesc la timp mai ales dacă producţia este bună. Judeţul nostru este unul cu tradiţie din acest punct de vedere şi fermierii se pot orienta spre această cultură”, a explicat un reprezentant al Direcţiei Agricole Braşov.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

„Novac afumat din Țara Bârsei” devine produs protejat la nivel european

În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene s-a publicat astăzi, 6 aprilie 2017, decizia de înregistrare a denumirii în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate pentru produsul Novac afumat din Țara Bârsei (IGP).

România are la această dată trei produse protejate la nivelul Uniunii Europene – Magiunul de Topoloveni – Indicație Geografică Protejată (2011), Telemeaua de Ibăneşti – Denumire de origine Protejată (2016), Salamul de Sibiu - Indicație Geografică Protejată (2016), iar în 20 de zile începând de astăzi, va avea al patrulea produs protejat, respectiv Novacul afumat din Țara Bârsei - Indicație Geografică Protejată.

Facem precizarea că încă două produse, respectiv Cârnaţii de Pleşcoi şi Scrumbia de Dunăre afumată, se află pe circuit la Comisia Europeană în vederea obţinerii protecţiei la nivel european pentru sistemul de calitate Indicație Geografică Protejată.

Şeful MADR: Preşedintele ADS a fost demis, dar demiterea nu are legătură cu percheziţiile DNA

Preşedintele Agenţiei pentru Domeniile Statului, Dan Lucian Ştefan Mogoş, a fost demis vineri, a anunţat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. Şeful MADR a precizat că demiterea nu a avut legătură cu percheziţiile de vineri de la ADS, ci s-a urmărit îmbunătăţirea managementului Agenţiei, decizia fiindu-i comunicată lui Mogoş încă din luna septembrie.“Astăzi a fost demis preşedintele ADS. Era o măsură pe care i-am adus-o la cunoştinţă încă din luna septembrie. Simţeam nevoia de îmbunătăţire a managementului Agenţiei. Din păcate, din 23 septembrie, este în concediu medical. Astăzi, am înţeles că îi expiră concediul medical, ca atare, de ieri (joi n.r), au pornit documentele pentru demiterea şi înlocuirea acestuia, lucru care s-a întâmplat astăzi (n.r. vineri)”, a explicat Constantin.
“Decizia i-am comunicat-o din luna septembrie, fără să am dovezi sau suspiciuni, ci pentru faptul că simţeam nevoia unei îmbunătăţiri a managementului Agenţiei”, a adăugat el The original article may stil…

Au mai rămas doar câteva zile pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”

Reamintim că până la 31 martie, deţinătorii de teren agricol şi neagricol pot accesa Schema de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, în cadrul Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor”, SubMăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală – PNDR 2014 - 2020.

Această schemă de ajutor de stat este implementată de APIA, toate documentele necesare accesării fiind disponibile pe pagina de internet: http://www.apia.org.ro/ro/submasura-m-8-1.