Treceți la conținutul principal

A 11-a Conferinţă LAPAR. Între tragedia subzistenţei şi optimismul performanţei

„Agricultura Românească, între subzistenţă şi dezvoltare“ a fost tema celei de-a 11-a ediţii a Conferinţei Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) desfăşurată pe data de 15 mai la Bucureşti. Tocmai tema lucrărilor a garantat succesul acestei ediţii a Conferinţei LAPAR, care s-a desfăşurat în prezenţa a peste 900 de agricultori veniţi din toată ţara şi care au ascultat cele aproape 20 de luări de cuvânt ale diferitelor personalităţi din domeniul agricol.

Organizatorii evenimentului LAPAR şi-au propus să aducă în discuţie problemele importante cu care se confruntă în prezent agricultura românească, cum ar fi fărâmiţarea terenurilor de producţie, irigaţiile insuficiente, vânzarea terenurilor către străini, dar şi lipsa cadastrului agricol şi a cărţii funciare. „Prezenţa dumneavoastră într-un număr atât de mare ne dă speranţa că începe să se facă din ce în ce mai mult pentru agricultură, chiar dacă ritmul de dezvoltare şi de modernizare lasă mult de dorit. Se impune aşadar luarea de măsuri concrete specifice fiecărui domeniu, creionarea unei strategii care să vizeze cel puţin un exerciţiu financiar de şapte ani, elaborarea de acte normative care să conducă la o mai bună organizare şi structurare a proprietăţilor, a fondului funciar“, a declarat în cuvântul de deschidere preşedintele LAPAR, Laurenţiu Baciu.

Preşedintele vrea în LAPAR

Prezent la Conferinţa naţională a agricultorilor, preşedintele României Traian Băsescu a declarat: „Nu am venit doar în calitate de preşedinte, ci şi cu speranţa că, după ce-mi termin mandatul, mă voi putea înscrie în LAPAR, pentru a beneficia de sprijinul dumneavoastră“. Totodată, Traian Băsescu a ţinut să precizeze că „în viaţă trebuie să faci 2 lucruri: să faci copii şi să ai pământ. Este important ca românii să înţeleagă şi importanţa consolidării suprafeţelor. Când privim la rentabilitatea agriculturii noastre nu putem să nu observăm că jumătate din terenurile noastre sunt în ferme de subzistenţă. Dar totul rămâne o poveste până nu se face cadastrul şi cartea financiară.“ Traian Băsescu a mai spus că pe site-ul Preşedinţiei s-a publicat cadrul naţional strategic pentru dezvoltarea din agricultură. „Ceea ce propunem, în linii mari, este finanţat prin resursele financiare europene, dar trebuie să vină şi Guvernul cu contribuţia lui“, a mai spus preşedintele României.

Consorţiu al fermierilor

La rândul său, ministrul Agriculturii Daniel Constantin a vorbit despre necesitatea creării „unui consorţiu al fermierilor“. „Nu putem să forţăm fermierii mici să comaseze terenurile. Asta ne-ar duce cu gândul la anii comunismului. Dar putem să-i stimulăm. O măsură pe care o avem în vedere se referă la renunţarea la activitatea agricolă în scopul comasării“, a explicat ministrul Daniel Constantin. „Cel mai important rezultat este reprezentat de balanţa comercială a României din 2013 – când am exportat, ca valoare, mai mult cu 1,2 miliarde de euro decât în 2012. Lucrurile bune sunt că exportăm din ce în ce mai mult. (…) Partea mai proastă este că exportăm materie primă. De exemplu la grâu, faţă de 2013, avem exporturi mai mari pe primele luni din 2014. Mai mult, în primele două luni ale lui 2014 principalul produs exportat este porumbul. Iar asta înseamnă că nu avem valoarea adăugată“, a conchis ministrul Agriculturii.

Lucian Buzdugan: „Trebuie făcut mai mult“

În acest moment România deţine 7,7% din suprafaţa agricolă a Uniunii Europene, reprezentând 32,2% din totalul exploataţiilor din UE. Cu toate acestea, agricultura românească are un nivel de producţie medie de sub 50% şi un grad de valorificare a producţiei agricole de 32% faţă de nivelul european. În luarea sa de cuvânt, dr. ing. Lucian Buzdugan, directorul general Agricost din Insula Mare a Brăilei, a adus în faţa audienţei câteva soluţii de rentabilizare a agriculturii româneşti. „Opinia mea este că pentru a realiza performanţă trebuie făcut mai mult. În primul rând, de la bun început suprafaţa minimă ar trebui să fie de 5 ha – excepţie să facă doar cele de legume, de pomi fructiferi, de vie sau plante medicinale. Totodată, consider că este necesară şi stimularea unei singure specializări: fermele mari şi foarte mari, fermele medii la fel, dar trebuie şi stimulată asocierea acestora. La fel trebuie procedat şi cu fermele mici de sub 25 ha până la cele foarte mici de 5 ha. Toate acestea trebuie dimensionate astfel încât să realizeze un profit net per persoană de minimum 500 euro pe lună, pentru fermele mici şi foarte mici sau 6.000 de euro pe an pentru cele mari“, a explicat Lucian Buzdugan.

LAPAR: „Camere agricole care să reprezinte agricultorii“

Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România, prin reprezentanţii săi, consideră că sunt câteva probleme care trebuie rezolvate urgent. Printre acestea, constituirea unor camere agricole funcţionale care să reprezinte agricultorii, constituirea fondului mutual, alocarea fondurilor europene pe domenii strategice şi de interes comercial, implementarea acelor proiecte care vizează producţia pentru valoarea TVA, stabilirea unei producţii specifice IMM-urilor, alocarea fondurilor pentru combaterea eroziunii solului, dar şi elaborarea unor acte normative pentru scutirea fermierilor la plata apei de irigat. Şi, nu în ultimul rând, „se impune revizuirea legislaţiei astfel încât pământul să rămână în proprietatea românilor, indiferent cine-l exploatează la un moment dat. În acest sens, iniţiem un set de acte normative care să stopeze vânzarea pământului către străini“, a declarat pentru Lumea Satului preşedintele LAPAR, Laurenţiu Baciu. În acelaşi timp, agricultorii au mai propus crearea unei bănci agricole pentru a facilita accesul fermierilor la credite, dar şi iniţierea unor studii privind condiţiile schimbărilor climatice cu care se confruntă România şi care afec­tează în mod direct agricultura.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Au mai rămas doar câteva zile pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”

Reamintim că până la 31 martie, deţinătorii de teren agricol şi neagricol pot accesa Schema de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, în cadrul Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor”, SubMăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală – PNDR 2014 - 2020.

Această schemă de ajutor de stat este implementată de APIA, toate documentele necesare accesării fiind disponibile pe pagina de internet: http://www.apia.org.ro/ro/submasura-m-8-1.

„Novac afumat din Țara Bârsei” devine produs protejat la nivel european

În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene s-a publicat astăzi, 6 aprilie 2017, decizia de înregistrare a denumirii în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate pentru produsul Novac afumat din Țara Bârsei (IGP).

România are la această dată trei produse protejate la nivelul Uniunii Europene – Magiunul de Topoloveni – Indicație Geografică Protejată (2011), Telemeaua de Ibăneşti – Denumire de origine Protejată (2016), Salamul de Sibiu - Indicație Geografică Protejată (2016), iar în 20 de zile începând de astăzi, va avea al patrulea produs protejat, respectiv Novacul afumat din Țara Bârsei - Indicație Geografică Protejată.

Facem precizarea că încă două produse, respectiv Cârnaţii de Pleşcoi şi Scrumbia de Dunăre afumată, se află pe circuit la Comisia Europeană în vederea obţinerii protecţiei la nivel european pentru sistemul de calitate Indicație Geografică Protejată.

ANIF a pus în funcțiune sistemul de irigații SADOVA Corabia în data de 26 iunie 2017

Sistemul de irigații Sadova Corabia a fost executat în perioada 1969-1973 și acoperă bazinul hidrografic Dunărea pe raza județelor Olt și Dolj, în suprafață netă totală de 71.775 ha, din care 52.725 ha în județul DOLJ, restul de 19.050 în Olt. ANIF, prin sucursala Dunăre Jiu, a repus în funcțiune această amenajare, prin intermediul căreia s-a irigat intens până în anul 2009, când, exista subvenția pentru irigații, după 2009 suprafața irigată scăzând până la câteva sute de hectare.

Până în anul 2017, când apa a devenit gratuită, se iriga prin puțuri executate de către fermieri, ceea ce genera costuri foarte mari.

Canalele de irigații din județul Dolj, însumează 273 de km din care au fost umplute cu apă canale în lungime de 50km, până la această dată fiind încheiate contracte pentru o suprafață de 3154 ha.

Reamintim că, pentru anul 2017, Agenția Națională pentru Îmbunătățiri Funciare (ANIF) are pregătite pentru irigat amenajări în suprafață de 820.000 ha.

Până la această dată, ANIF are …