Treceți la conținutul principal

România riscă să piardă fonduri UE alocate sectorului piscicol; gradul de absorbţie este de doar 23%

România riscă să piardă sume importante din fondurile europene alocate prin Programul Operaţional de Pescuit (POP) în condiţiile în care au fost absorbite, până în prezent, doar 23% din cele 300 de milioane de euro alocate pentru perioada 2007-2013, a declarat, vineri, Gheorghe Ştefan, preşedintele Patronatului Peştelui din România.

„Noi am avut alocate 300 de milioane de euro pe POP, al treilea buget după Spania şi Portugalia, şi am absorbit doar 23%. Suntem la doar 60 de milioane de euro din această sumă şi prognoza Comisiei Europene arată că în viitoarea programare financiară o să primim în jur de 150 de milioane euro. Din nefericire, la viitoarea perioadă de finanţare, suma alocată României va fi redusă substanţial din cauza gradului redus de absorbţie. O să fie foarte puţini bani pentru activităţile pe care trebuie să le facem. Este adevărat că nu vom mai avea în următorii 7 ani, Axa 1, adică nu se mai dau bani de cheltuieli cu flota de pescuit, adică pentru achiziţii de ambarcaţiuni şi bărci la Marea Neagră şi nici pentru pescuitul interior”, a spus Ştefan.

România vizează creşterea consumului de peşte
Potrivit acestuia, pe actuala programare financiară România a avut ca obiectiv creşterea consumului de peşte şi a producţiei în acvacultură, obiective care nu au fost atinse.
„România, prin Programul Operaţional de Pescuit, a avut câteva obiective în perioada 2007 - 2013 şi acestea au fost să creştem consumul de peşte de la 4,5 kg cât aveam în 2005 la 12 kg. Astăzi, consumul de peşte este tot la 4,5 kg. Al doilea obiectiv: ne-am propus să creştem producţia în acvacultură de la 10.000 de tone pe an la 20.000 de tone. Anul trecut am produs 9.000 de tone, deci mai puţin. Prin urmare, implementarea Programului Operaţional de Pescuit a fost foarte defectuoasă. De altfel, cifrele arată că absorbţia pe POP este de doar 23%. Au foarte puţine proiecte pe procesare”, a adăugat preşedintele Patronatului Peştelui din România.

China produce astăzi 60% din producţia mondială de peşte din acvacultură
Acesta a precizat că suma de 300 de milioane de euro obţinută în 2005 pentru POP 2007-2013 a fost justificată prin potenţialul enorm al României, respectiv că deţinem 100.000 de hectare de luciu de apă. „Din păcate, suntem ţara cu cea mai mare suprafaţă piscicolă din Europa şi avem o producţie de 8.000 de tone, ruşinos, de numai 8 kg de peşte pe hectar. De regulă, acvacultura nu depăşeşte ca şi contribuţie un procent la PIB-ul ţării respective, iar în România, la un loc, acvacultura, procesarea, import- export, avem o contribuţie în PIB de 0,0001%. Este foarte mică. Cea mai mare contribuţie o are acvacultura din China. Conform datelor FAO, China produce astăzi 60% din producţia mondială de peşte din acvacultură”, a adăugat Gheorghe Ştefan

The original article may still be available at http://agroinfo.ro/economic/finantare/cresterea-animalelor/romania-risca-sa-piarda-fonduri-ue-alocate-sectorului-piscicol-gradul-de-absorbtie-este-de-doar-23

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

„Novac afumat din Țara Bârsei” devine produs protejat la nivel european

În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene s-a publicat astăzi, 6 aprilie 2017, decizia de înregistrare a denumirii în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate pentru produsul Novac afumat din Țara Bârsei (IGP).

România are la această dată trei produse protejate la nivelul Uniunii Europene – Magiunul de Topoloveni – Indicație Geografică Protejată (2011), Telemeaua de Ibăneşti – Denumire de origine Protejată (2016), Salamul de Sibiu - Indicație Geografică Protejată (2016), iar în 20 de zile începând de astăzi, va avea al patrulea produs protejat, respectiv Novacul afumat din Țara Bârsei - Indicație Geografică Protejată.

Facem precizarea că încă două produse, respectiv Cârnaţii de Pleşcoi şi Scrumbia de Dunăre afumată, se află pe circuit la Comisia Europeană în vederea obţinerii protecţiei la nivel european pentru sistemul de calitate Indicație Geografică Protejată.

Şeful MADR: Preşedintele ADS a fost demis, dar demiterea nu are legătură cu percheziţiile DNA

Preşedintele Agenţiei pentru Domeniile Statului, Dan Lucian Ştefan Mogoş, a fost demis vineri, a anunţat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. Şeful MADR a precizat că demiterea nu a avut legătură cu percheziţiile de vineri de la ADS, ci s-a urmărit îmbunătăţirea managementului Agenţiei, decizia fiindu-i comunicată lui Mogoş încă din luna septembrie.“Astăzi a fost demis preşedintele ADS. Era o măsură pe care i-am adus-o la cunoştinţă încă din luna septembrie. Simţeam nevoia de îmbunătăţire a managementului Agenţiei. Din păcate, din 23 septembrie, este în concediu medical. Astăzi, am înţeles că îi expiră concediul medical, ca atare, de ieri (joi n.r), au pornit documentele pentru demiterea şi înlocuirea acestuia, lucru care s-a întâmplat astăzi (n.r. vineri)”, a explicat Constantin.
“Decizia i-am comunicat-o din luna septembrie, fără să am dovezi sau suspiciuni, ci pentru faptul că simţeam nevoia unei îmbunătăţiri a managementului Agenţiei”, a adăugat el The original article may stil…

Au mai rămas doar câteva zile pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”

Reamintim că până la 31 martie, deţinătorii de teren agricol şi neagricol pot accesa Schema de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, în cadrul Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor”, SubMăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală – PNDR 2014 - 2020.

Această schemă de ajutor de stat este implementată de APIA, toate documentele necesare accesării fiind disponibile pe pagina de internet: http://www.apia.org.ro/ro/submasura-m-8-1.