Treceți la conținutul principal

România riscă să piardă fonduri UE alocate sectorului piscicol; gradul de absorbţie este de doar 23%

România riscă să piardă sume importante din fondurile europene alocate prin Programul Operaţional de Pescuit (POP) în condiţiile în care au fost absorbite, până în prezent, doar 23% din cele 300 de milioane de euro alocate pentru perioada 2007-2013, a declarat, vineri, Gheorghe Ştefan, preşedintele Patronatului Peştelui din România.

„Noi am avut alocate 300 de milioane de euro pe POP, al treilea buget după Spania şi Portugalia, şi am absorbit doar 23%. Suntem la doar 60 de milioane de euro din această sumă şi prognoza Comisiei Europene arată că în viitoarea programare financiară o să primim în jur de 150 de milioane euro. Din nefericire, la viitoarea perioadă de finanţare, suma alocată României va fi redusă substanţial din cauza gradului redus de absorbţie. O să fie foarte puţini bani pentru activităţile pe care trebuie să le facem. Este adevărat că nu vom mai avea în următorii 7 ani, Axa 1, adică nu se mai dau bani de cheltuieli cu flota de pescuit, adică pentru achiziţii de ambarcaţiuni şi bărci la Marea Neagră şi nici pentru pescuitul interior”, a spus Ştefan.

România vizează creşterea consumului de peşte
Potrivit acestuia, pe actuala programare financiară România a avut ca obiectiv creşterea consumului de peşte şi a producţiei în acvacultură, obiective care nu au fost atinse.
„România, prin Programul Operaţional de Pescuit, a avut câteva obiective în perioada 2007 - 2013 şi acestea au fost să creştem consumul de peşte de la 4,5 kg cât aveam în 2005 la 12 kg. Astăzi, consumul de peşte este tot la 4,5 kg. Al doilea obiectiv: ne-am propus să creştem producţia în acvacultură de la 10.000 de tone pe an la 20.000 de tone. Anul trecut am produs 9.000 de tone, deci mai puţin. Prin urmare, implementarea Programului Operaţional de Pescuit a fost foarte defectuoasă. De altfel, cifrele arată că absorbţia pe POP este de doar 23%. Au foarte puţine proiecte pe procesare”, a adăugat preşedintele Patronatului Peştelui din România.

China produce astăzi 60% din producţia mondială de peşte din acvacultură
Acesta a precizat că suma de 300 de milioane de euro obţinută în 2005 pentru POP 2007-2013 a fost justificată prin potenţialul enorm al României, respectiv că deţinem 100.000 de hectare de luciu de apă. „Din păcate, suntem ţara cu cea mai mare suprafaţă piscicolă din Europa şi avem o producţie de 8.000 de tone, ruşinos, de numai 8 kg de peşte pe hectar. De regulă, acvacultura nu depăşeşte ca şi contribuţie un procent la PIB-ul ţării respective, iar în România, la un loc, acvacultura, procesarea, import- export, avem o contribuţie în PIB de 0,0001%. Este foarte mică. Cea mai mare contribuţie o are acvacultura din China. Conform datelor FAO, China produce astăzi 60% din producţia mondială de peşte din acvacultură”, a adăugat Gheorghe Ştefan

The original article may still be available at http://agroinfo.ro/economic/finantare/cresterea-animalelor/romania-risca-sa-piarda-fonduri-ue-alocate-sectorului-piscicol-gradul-de-absorbtie-este-de-doar-23

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Merele lui Barbulea, motiv de râsete în şedinţa CJ Gorj

La solicitarea Consiliului Judeţean (CJ) Gorj, Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Gorj a transmis acestei instituţii propunerile privind preţurile medii ale produselor agricole ce vor fi practicate în acest an. Consiliul Judeţean, potrivit legii, trebuie să aprobe aceste preţuri, după aprobare hotărârea transmiţându-se Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Gorj, pentru a fi comunicat unităţilor fiscale în subordine. Acest ultim proiect aflat pe ordinea de zi a şedinţei de Consiliu Judeţean de vineri a născut ceva discuţii, după ce consilierul PNL, Valerică Barbulea, a cerut un amendament la proiectul de hotărâre, privind modificarea preţului la mere.
Amendamentul s-a supus al vot, dar consilierii care compun majoritatea nu au ştiut cum să voteze, spre amuzamentul celor din grupul PDL care aplaudau râzând nedumerirea consilierilor PSD. Preţul pe kilogramul de mere a fost de 2,31 de lei iar Barbulea vroia ca acesta să fie de la 1,80 de lei pe kilogramul de mere. Iniţial …

Fermierii români n-au bani să-şi plătească cotizaţia la organizaţia europeană a producătorilor COPA-COGECA

Fermierii români riscă să fie excluşi din 15 iunie din organizaţia europeană a producătorilor COPA-COGECA, dacă nu plătesc cotizaţia de 200.000 de euro, a declarat, miercuri, preşedintele Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli din România (FNPAR), Viorel Matei, într-o conferinţă internaţională dedicată sectorului agricol din România “AgriBusiness Forum 2011″.

“FNPAR este singura organizaţie profesională naţională, recunoscută şi afiliată la organizaţia europeană de profil COPA-COGECA, dar riscă să fie exclusă pentru că România, statul, nu poate ajuta organizaţia fermierilor români să plătească o sumă de 200.000 de euro.

Organizaţia se zbate în sărăcie lucie, am colectat bani de la membrii FNPAR pentru a plăti această cotizaţie şi pentru a putea lua parte la politicile agrare europene”, a precizat Matei.

Acesta a afirmat că fermierii români ar putea participa în cadrul COPA-COGECA la 87 de grupuri lucrative privind politicile agricole europene, dar în prezent iau parte la doar dou…

Cum sa faci bani din peste si sa protejezi natura

Zi de zi, natura este suficient de generoasa pentru a ne oferi servicii, fie ca este vorba de solul necesar constructiilor sau culturilor, fie de apa, alimente, paduri, toate acesta contribuind enorm la bunastarea fiecarui individ.

Din cauza lumii agitate in care traim, de multe ori se intampla sa uitam ca natura trebuie ingrijita, altfel aceste daruri ale ei se vor termina. Daca nu iti poti imagina cam ce inseamna ceea ce primesti direct sau indirect de la natura, trebuie sa stii ca serviciile de mediu se impart in patru categorii, conform WWF:

- serviciile de suport: creeaza conditiile necesare pentru furnizarea altor servicii de mediu. Cele mai clare exemple sunt reprezentate de fotosinteza si formarea solului;

- servicii de furnizare: toate produsele sunt furnizate de catre ecosisteme, asa cum sunt alimentele, fibrele, combustibilii, ierburile si plantele medicinale, resursele genetice, apa potabila. O lume fara aceste servicii nu poate exista;

- serviciile de reglare: se refera la ca…