Treceți la conținutul principal

RO PAC: MADR intenţionează să perpetueze dezechilibre majore în noul PNDR (2014-2020)

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) intenţionează să perpetueze dezechilibre majore în noul PNDR (2014-2020), fapt care poate pune în pericol suveranitatea alimentară a României în ceea ce priveşte distribuţia subvenţiilor europene, se arată într-un comunicat trimis de către Confederaţia Asociaţiilor Ţărăneşti din România (CATAR) şi Alianţa RO PAC.

„Din cele 1.126.269 ferme româneşti care primeau sprijin din partea Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), un procent de 1% (11.275) beneficiau, în anul 2008, de 51,23 % din subvenţiile europene (4,854 miliarde euro). În schimb, fermele familiale reprezentau în anul 2008 un procent de 99 % din fermele româneşti, beneficiind la acea dată de 48,77 % din subvenţiile europene (4,622 miliarde euro). La această situaţie anacronică se mai adaugă 2.500.000 de ferme trecute în istorie de către guvernanţi în perioada 2007-2013, prin scoaterea acestora din rândul beneficiarilor APIA”, se arată în comunicatul citat.

Potrivit RO PAC, politicul nu a înţeles consecinţele dezastruoase ale fenomenului de dispariţie a fermei familiale. „Prin distrugerea fermei familiale dispare singurul grup social capabil de a crea stabilitate economică pe termen scurt şi mediu. De asemenea, dispare grupul social purtător al tradiţiilor poporului român şi, implicit, al identităţii naţionale; este eliminat grupul social cu cea mai ridicată natalitate, atât de necesară pentru o ţară în criză. Nu în ultimul rând, dispare grupul social ce deţine în proprietate românească mare parte din patrimoniul funciar al ţării”, se mai spune în comunicat.

The original article may still be available at: http://www.agroinfo.ro/economic/finantare/politic/politica-nationala/ro-pac-madr-intentioneaza-sa-perpetueze-dezechilibre-majore-in-noul-pndr-2014-2020

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Au mai rămas doar câteva zile pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”

Reamintim că până la 31 martie, deţinătorii de teren agricol şi neagricol pot accesa Schema de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, în cadrul Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor”, SubMăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală – PNDR 2014 - 2020.

Această schemă de ajutor de stat este implementată de APIA, toate documentele necesare accesării fiind disponibile pe pagina de internet: http://www.apia.org.ro/ro/submasura-m-8-1.

„Novac afumat din Țara Bârsei” devine produs protejat la nivel european

În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene s-a publicat astăzi, 6 aprilie 2017, decizia de înregistrare a denumirii în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate pentru produsul Novac afumat din Țara Bârsei (IGP).

România are la această dată trei produse protejate la nivelul Uniunii Europene – Magiunul de Topoloveni – Indicație Geografică Protejată (2011), Telemeaua de Ibăneşti – Denumire de origine Protejată (2016), Salamul de Sibiu - Indicație Geografică Protejată (2016), iar în 20 de zile începând de astăzi, va avea al patrulea produs protejat, respectiv Novacul afumat din Țara Bârsei - Indicație Geografică Protejată.

Facem precizarea că încă două produse, respectiv Cârnaţii de Pleşcoi şi Scrumbia de Dunăre afumată, se află pe circuit la Comisia Europeană în vederea obţinerii protecţiei la nivel european pentru sistemul de calitate Indicație Geografică Protejată.

Ministrul Irimescu: Agricultura a pierdut 1,28 miliarde de euro. Măsurile de remediere pentru 2014-2020

România a reușit să atragă 88,36% din fondurile europene disponibile pentru Agricultură în exercițiul financiar 2007-2013.

Suma dezangajată a fost de circa 1,28 de miliarde de euro, a explicat ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, argumentând că principalele motive care au făcut ca o parte din banii comunitari să nu fie cheltuiți se referă la dificultățile beneficiarilor de a asigura cofinanțarea de 50%, precum și birocrația creată din ”excesul de zel” de autoritățile române.

Pentru a veni în sprijinul beneficiarilor, Ministerul Agriculturii are în vedere simplificarea procedurilor, eliminarea așa-numitor ”condiții speciale”, precum și înființarea unui fond de garantare pentru agricultură și a unui fond mutual pentru despăgubiri.

”Problema cea mai importantă a fost cofinanțarea, asigurarea celor 50% de către beneficiari, motiv pentru care anul trecut s-au anulat proiecte de 800 de milioane de euro. A doua cauză – birocrația și în acest sens, sigur, ne-am propus și o să vă prezint în…