Treceți la conținutul principal

Subvenţia va creşte până în 2020 la 196 de euro pe hectar

"Aş fi fost ceva mai mulţumit dacă România ar fi avut un sprijin mai mare pe zona de dezvoltare rurală, pentru că au fost foarte importante fondurile care au fost alocate în perioada 2007-2013"

Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, spune că România ar fi avut nevoie de alocări mai mari de fonduri europene pentru dezvoltare rurală, în exerciţiul bugetar 2014-2020, spunând că, faţă de perioada 2007-2013, este o scădere a fondurilor alocate de peste un miliard de euro, informează Mediafax. Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a declarat că în perioada următoare România va avea mai puţini bani pentru a întări competitivitatea agricultorilor şi fermierilor din România. "Aş fi fost ceva mai mulţumit dacă România ar fi avut un sprijin mai mare şi pe zona de dezvoltare rurală, pentru că au fost foarte importante fondurile care au fost alocate în perioada 2007-2013. S-au modernizat foarte multe exploataţii agricole, s-au cheltuit, spre deosebire de celelalte sectoare, până în momentul de faţă, peste 50% din fondurile avute la dispoziţie. Deci România a demonstrat că are capacitatea de a atrage fonduri europene pe dezvoltare rurală, de a face investiţii şi de a oferi competitivitate sectorului agricol din România. (...) În perioada următoare vom avea mai puţini bani pentru a întări competitivitatea agricultorilor, fermierilor din România. De asemenea, pe zona de dezvoltare a mediului rural, acolo unde decalajele sunt foarte mari, cred că am fi avut un potenţial mai mare de a recupera acest decalaj dacă am fi păstrat alocarea propusă de Comisia Europeană", a declarat ministrul Agriculturii.

Potrivit acestuia, România a obţinut, pentru exerciţiul bugetar 2014-2020, 17,5 miliarde de euro pentru plăţi directe şi investiţii în agricultură şi mediul rural, faţă de 21 de miliarde de euro, cât a fost iniţial propunerea Comisiei Europene, şi 13,8 miliarde de euro, cât a fost alocarea în perioada 2007-2013. "Dacă în perioada 2007-2013 România a avut 8,2 miliarde de euro pentru dezvoltare rurală şi agricultură, deci investiţii în fermele agricole şi în dezvoltarea satului românesc, rezultatul final pe care îl avem pentru 2014-2020 este de 7,1 miliarde de euro. Deci o scădere de mai bine de un miliard de euro, generată de scăderile care s-au făcut la nivelul tuturor statelor membre. Propunerea Comisiei Europene era aceeaşi ca în această perioadă", a spus Daniel Constantin.

Subvenţia va creşte până în 2020 la 196 de euro pe hectar

În ceea ce priveşte subvenţiile acordate agricultorilor, suma alocată pe hectar va creşte, până în 2020, de la 119 euro la 196 de euro, deşi iniţial acest prag ar fi trebuit să fie atins cu doi ani mai devreme. "Dacă în 2012 au primit 119 euro pe hectar contribuţie europeană, vor creşte gradual până în 2020 la 196 de euro. Aici intrăm şi cu acel proces de convergenţă de care s-a vorbit mult. Iniţial trebuia să ajungem la 196 de euro pe hectar în anul 2018, dar procesul de convergenţă s-a prelungit de la patru ani la şase ani", a adăugat ministrul Agriculturii.

The original article may still be available here: http://www.curierulnational.ro/Actualitate/2013-02-11/Constantin%3A+Vom+avea+peste+1+mld.+euro+mai+putin+pentru+dezvoltare+rurala

Comentarii

  1. Vrajeli ale unor guvernanti hoti!

    Pentru PAC 2014-2020 România a obținut 17,516 miliarde euro, cu 3,7 miliarde de euro mai mult decât în 2007-2013.
    În plus, în interiorul PAC, plățile directe la hectar, care sunt cel mai ușor de absorbit, pot primi 25% de la programul de dezvoltare rurală.
    La programul de dezvoltare rurală din interiorul PAC, României i-au fost diminuate fondurile de la 8,2 miliarde de euro în 2007-2013 la 7,1 de miliard de euro în 2014-2020, sumele crescand la platile directe.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Merele lui Barbulea, motiv de râsete în şedinţa CJ Gorj

La solicitarea Consiliului Judeţean (CJ) Gorj, Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Gorj a transmis acestei instituţii propunerile privind preţurile medii ale produselor agricole ce vor fi practicate în acest an. Consiliul Judeţean, potrivit legii, trebuie să aprobe aceste preţuri, după aprobare hotărârea transmiţându-se Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Gorj, pentru a fi comunicat unităţilor fiscale în subordine. Acest ultim proiect aflat pe ordinea de zi a şedinţei de Consiliu Judeţean de vineri a născut ceva discuţii, după ce consilierul PNL, Valerică Barbulea, a cerut un amendament la proiectul de hotărâre, privind modificarea preţului la mere.
Amendamentul s-a supus al vot, dar consilierii care compun majoritatea nu au ştiut cum să voteze, spre amuzamentul celor din grupul PDL care aplaudau râzând nedumerirea consilierilor PSD. Preţul pe kilogramul de mere a fost de 2,31 de lei iar Barbulea vroia ca acesta să fie de la 1,80 de lei pe kilogramul de mere. Iniţial …

Au început plățile pentru motorina utilizată în agricultură pentru trimestrul IV 2016

APIA informează că astăzi, 11 aprilie, a început să efectueze plățile pentru cantitatea de motorină utilizată în agricultură pentru trimestrul IV 2016, în sumă totală de 78.151.029 lei, urmând ca cei 8.836 beneficiarii să își primească banii în cont până la sfărșitul săptămânii.
De asemenea, anunțăm potenţialii beneficiari că, până la data de 02.05.2017 inclusiv, se depun cererile de plată a ajutorului pentru cantităţile de motorină achiziţionate şi utilizate în agricultură, aferente perioadei 01 ianuarie - 31 martie 2017 (trim. I al anului 2017). Valoarea accizei pntru anul 2017 este de 1,4185 lei/litru

Recomandări de la APIA privind cererile de subvenții

Nicolae Horumbă, director Proceduri plăți pe suprafață din APIA, a făcut câteva recomandări fermierilor care depun cererea unică pentru subvenții.



Terenurile cu statut incert
În primul rând, fermierul trebuie să-și clarifice situația terenurilor pe care le cultivă înainte de a veni la APIA. “Recomandarea mea personală este ca, dacă există terenuri cu statut incert, să le declare, pentru că sunt obligați, dar să nu solicite plata pentru ele. Există riscul ca, dacă se constată neconformități pentru acele suprafețe cu statut juridic incert sau situație neclară în documente, să fie penalizați. E mai simplu pentru fermier să declare că nu solicită plata pentru o parcelă”, spune directorul. Chiar dacă nu primește subvenție pentru acel teren, fermierul are obligația să respecte bunele condiții agricole și de mediu și este posibil să aibă și zone de interes ecologic pe el, care intră în calculul procentului de 5%.

Tabel centralizator
Ca noutate, anul acesta fermierii trebuie să depună un tabel …