Treceți la conținutul principal

Infrastructura, tinerii fermieri şi investiţiile în ferme - priorităţi în reforma programului de dezvoltare rurală

Infrastructura rurală, tinerii şi investiţiile în ferme sunt principalele puncte pe care se va orienta reforma programului de dezvoltare rurală care urmează să fie negociat cu Comisia Europeană şi implementat de la 1 ianuarie 2014.

“Vreau să facem o reformă radicală pentru că noi am aplicat PNDR orbeşte, fără să gândim exact la ce este nevoie în România. Am aplicat 25 de măsuri. Suntem la a zecea modificare a programului, pentru că au fost probleme. Asta voi cere când se va stabili programul de dezvoltare rurală”, a declarat secretarul de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu, la o dezbatere pe tema noii Politici Agricole Comune.

În România, infrastructura rurală este o prioritate în programul de dezvoltare rurală, chiar dacă CE spune că la nivel european nu mai este nevoie de infrastructură. “În România, nu se poate face nimic în mediul rural fără infrastructură. Deci, infrastructura rurală se va găsi la loc de frunte în programul de dezvoltare rurală”, a spus Irimescu.

Propunere: Plafonul pentru tinerii fermieri mărit până la 70.000 euro
Potrivit secretarului de stat, tinerii vor constitui un capitol important de negociere pentru România în cadrul viitorului program de dezvoltare rurală. În acest context, secretarul de stat a afirmat că se doreşte, printre altele, majorarea sprijinului pentru tinerii care vor să înceapă o afacere în mediul rural, de la 40.000 de euro, la 70.000 de euro.“Dacă nu vom face nimic pentru tineri, România va dispărea de pe harta producţiei agricole, clar! Dacă vă uitaţi în reformă, este un punct: acordarea a 25% din plăţile directe suplimentare (tinerilor care rămân în agricultură - n.r.). Şi am mai cerut să creştem suprafaţa la 100 de hectare. Comisarul a acceptat vreo 25; suntem în discuţie. Vreau să fac o discuţie cu firmele care vând utilaje în România. Ei ar trebui să reducă, atunci când au o cerere atât de mare, nu să crească preţul cu 25%, aşa cum s-a întâmplat”, a explicat oficialul MADR.

Programe speciale pentru fermele familiale
Investiţiile în ferme sunt esenţiale, în opinia lui Irimescu. “Nu ştiu cât vom mai face în industria alimentară, pentru că s-a umplut ţara de abatoare şi nu mai avem ce tăia, dar investiţiile în ferme sunt esenţiale. Şi asta va constitui una dintre măsurile principale care vor fi în noul program de dezvoltare rurală, pentru că nu vor mai fi axe, ci vor fi măsuri principale care se vor aplica”, a adăugat acesta.

În ceea ce priveşte fermele mici, secretarul de stat a subliniat că, din acest an, MADR va derula un program pentru ferma familială, noţiune deja definită, deoarece se doreşte dezvoltarea acestor ferme. “Sperăm ca din acest an să aplicăm ceva (din acest program - n.r.), pentru că noi tot vorbim despre ferme mici, dar şi acestea trebuie să ajungă un pic mai mari. Asta ar fi ideea: să le încurajăm să crească numărul de animale, să crească numărul de hectare, aşa că vom avea program care se adresează direct lor. Sigur, în reformă se prevede şi un regim special pentru fermele mici şi vom simplifica lucrurile şi le vom uşura sarcina Agenţiilor de Plăţi”, a mai spus secretarul de stat. sursa: Agerpres

The original article may still be available here: http://www.agroinfo.ro/politic/politica-nationala/economic/infrastructura-tinerii-fermieri-si-investitiile-in-ferme-prioritati-in-reforma-programului-de-dezvoltare-rurala

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Au mai rămas doar câteva zile pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”

Reamintim că până la 31 martie, deţinătorii de teren agricol şi neagricol pot accesa Schema de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, în cadrul Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor”, SubMăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală – PNDR 2014 - 2020.

Această schemă de ajutor de stat este implementată de APIA, toate documentele necesare accesării fiind disponibile pe pagina de internet: http://www.apia.org.ro/ro/submasura-m-8-1.

„Novac afumat din Țara Bârsei” devine produs protejat la nivel european

În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene s-a publicat astăzi, 6 aprilie 2017, decizia de înregistrare a denumirii în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate pentru produsul Novac afumat din Țara Bârsei (IGP).

România are la această dată trei produse protejate la nivelul Uniunii Europene – Magiunul de Topoloveni – Indicație Geografică Protejată (2011), Telemeaua de Ibăneşti – Denumire de origine Protejată (2016), Salamul de Sibiu - Indicație Geografică Protejată (2016), iar în 20 de zile începând de astăzi, va avea al patrulea produs protejat, respectiv Novacul afumat din Țara Bârsei - Indicație Geografică Protejată.

Facem precizarea că încă două produse, respectiv Cârnaţii de Pleşcoi şi Scrumbia de Dunăre afumată, se află pe circuit la Comisia Europeană în vederea obţinerii protecţiei la nivel european pentru sistemul de calitate Indicație Geografică Protejată.

ANT nu a ajuns la toți crescătorii de bovine. Iată ce județe mai așteaptă banii!

Ajutorul național tranzitoriu (ANT), aferent anului trecut, nu a ajuns încă la toți crescătorii de bovine. Abia, săptămâna trecută, joi, pe 16 aprilie APIA București a făcut ultimele plăți.

Crescătorii de bovine din județele Maramureș, Arad, Timiș, Harghita, Covasna, Satu Mare, Bihor au primit deja subvențiile restante de anul trecut. Din informațiile pe care le am, fermierii din județele Alba, Hunedoara, Brașov așteaptă să-și primească banii. Am vorbit, săptămâna trecută, cu directorul APIA, Mihai Puțintei, și mi-a spus că ultimele plăți s-au făcut joi (16 aprilie n.r.). Așa că banii o să ajungă la toți fermierii. Ce-i drept, subvențiile au și un traseu anevoios: de la APIA la trezorerii, de aici la bănci, spune Claudiu Frânc, liderul crescătorilor de bovine.

Crescătorii de bovine primesc 503 lei pe cap de bovină de carne și 121 de lei pe tona de lapte comercializată. Guvernul a alocat pe 4 martie din bugetul de stat suma de 955 de milioane de lei pentru plata ajutoarelor naționale t…