Treceți la conținutul principal

Controverse în lumea academică pe tematică OMG

Publicarea săptămâna trecută în revista ştiinţifică „Food and Chemical Toxicology” a unui studiu asupra şobolanilor hrăniţi cu porumb transgenic a stârnit reacţii diferite în presa internaţională şi mediul academic european.

Făcând referire la un studiu intitulat „Toxicitatea pe termen lung a unui erbicid Roundup şi a unui hibrid de porumb transgenic, rezistent la erbicidul Roundup”, oameni de ştiinţă francezi au ajuns la concluzia că rozătoarele supuse experimentelor de laborator au dezvoltat tumori cancerigene după ce au fost hrănite cu porumbul tolerant la glifosat NK603 al companiei americane Monsanto.

Studiul a provocat însă reacţii critice din partea altor experţi, care au pus la îndoială metodele de cercetare. Unul dintre ei este profesorul David Spiegelhalter, de la Universitatea Cambridge, care susţine că metodele statistice şi raportarea rezultatelor sunt sub standardele aşteptate de la un studiu ştiinţific riguros. „Sunt surprins că a fost acceptat de revista în care a apărut. Lotul martor a fost surprinzător de mic, iar din acesta multe animale au dezvoltat tumori. Dintr-o analiză statistică superficială, s-a dat impresia că ar fi diferenţe faţă de lotul testat cu alimentaţie OMG”, spune Spiegelhalter.

La rândul său, dr. Wendy Harwood, cercetător al Centrului John Innes e de părere că „descoperirile nu contrazic cercetări anterioare care susţin că modificarea genetică este o tehnologie fără riscuri de mediu sau pentru sănătate. Trebuie să ne întrebăm dacă o dietă exclusivă cu porumb e sănătoasă pentru şobolani şi ar fi trebuit realizat alt lot de control. Loturile studiate sunt foarte mici, deci nu se pot trage concluzii. Cât de semnificativ e decesul a trei din zece şobolani, în lotul martor, faţă de cinci din zece, în cel testat?”, se întreabă acesta.

Agenţia de presă Reuters a afirmat că „istoricul cercetătorului principal, de critic al acestui sector, poate determina alţi specialişti să fie precauţi şi să nu tragă concluzii pripite”.

„Acesta nu este primul studiu de evaluare a efectelor pe termen lung a organismelor transgenice asupra sănătătii. Astfel de studii au fost efectuate pe rozătoare si alte animale, de către cercetători stiintifici din toată lumea. Conform agentiilor internationale, europene si nationale pentru siguranta alimentelor, cercetările efectuate nu au raportat nici un efect toxic”, a fost reacţia Asociaţiei Europene pentru Bioindustrie (EuropaBio).

În Europa şi în toată lumea, zeci de milioane de animale din exploataţii agricole - inclusiv păsări, porcine şi bovine - sunt furajate cu porumb şi soia transgenice. Din 1996, peste 2 trilioane de porţii alimentare conţinând ingrediente biotehnologice au fost consumate în lume, fără constatarea nici unui caz fundamentat ştiinţific de maladie cauzată oamenilor sau animalelor, potrivit rapoartelor EuropaBio, citând Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

Pe 6 septembrie, Curtea Europeană de Justiţie a clarificat care sunt cerinţele legale pentru cultivarea plantelor modificate genetic în statele membre ale Uniunii Eeuropene. Instanţa a confirmat că procedurile suplimentare de autorizare, peste cele cerute de procesul de aprobare de care sunt responsabile Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor sunt ilegale. Totodată, stabilirea măsurilor de coexistenţă nu este obligatorie pentru a fi permisă cultivarea plantelor transgenice.


The original article may still be available at http://agroinfo.ro/subiecte-la-zi/controverse-in-lumea-academica-pe-tematica-omg

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Au mai rămas doar câteva zile pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”

Reamintim că până la 31 martie, deţinătorii de teren agricol şi neagricol pot accesa Schema de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, în cadrul Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor”, SubMăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală – PNDR 2014 - 2020.

Această schemă de ajutor de stat este implementată de APIA, toate documentele necesare accesării fiind disponibile pe pagina de internet: http://www.apia.org.ro/ro/submasura-m-8-1.

Ministrul Irimescu: Agricultura a pierdut 1,28 miliarde de euro. Măsurile de remediere pentru 2014-2020

România a reușit să atragă 88,36% din fondurile europene disponibile pentru Agricultură în exercițiul financiar 2007-2013.

Suma dezangajată a fost de circa 1,28 de miliarde de euro, a explicat ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, argumentând că principalele motive care au făcut ca o parte din banii comunitari să nu fie cheltuiți se referă la dificultățile beneficiarilor de a asigura cofinanțarea de 50%, precum și birocrația creată din ”excesul de zel” de autoritățile române.

Pentru a veni în sprijinul beneficiarilor, Ministerul Agriculturii are în vedere simplificarea procedurilor, eliminarea așa-numitor ”condiții speciale”, precum și înființarea unui fond de garantare pentru agricultură și a unui fond mutual pentru despăgubiri.

”Problema cea mai importantă a fost cofinanțarea, asigurarea celor 50% de către beneficiari, motiv pentru care anul trecut s-au anulat proiecte de 800 de milioane de euro. A doua cauză – birocrația și în acest sens, sigur, ne-am propus și o să vă prezint în…

După inundații, secetă! 136.000 ha raportate la MADR

136.000 ha au fost raportate la MADR ca fiind afectate de secetă până la începutul lunii august 2016, dar suprafețele sunt mai mari și vor crește în continuare, a anunțat ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, pe 4 august.

„În acest moment, ce ne-a sosit la minister ca suprafețe, sunt 136.000 de hectare afectate în proporție 30-70% de secetă. Rămâne însă să vină toate solicitările. Chiar îmi spunea cineva că în nordul țării e secetă foarte serioasă și încă nu au ajuns de acolo solicitările, deci ne așteptăm de acolo la suprafețe mult mai importante”, a spus Irimescu, după o întâlnire cu reprezentanții Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

Irimescu a precizat că, la inițiativa premierului Cioloș, s-a stabilit o schemă de minimis prin care se vor acorda 32 milioane lei pentru subvenționarea irigațiilor.


Vasile Dîncu: Seceta NU va afecta sever prețurile alimentelor!

Pe 28 iulie 2016, după videoconferința cu prefecții pe tema secetei, vicepremierul Vasile Dîncu a…