Treceți la conținutul principal

Cat poate fura un padurar? 4 miliarde rol in patru luni!

Un proverb vechi spune ca nu exista padure fara uscaturi. Recent, am constatat ca in unele paduri, la uscaturi se incadreaza si padurarul. Astfel, in urma cu doua luni, Judecatoria Urziceni s-a pronuntat in dosarul penal al fostului padurar Costea Cornel, fost angajat al Ocolului Silvic Urziceni, care a primit in gestiune Cantonul Silvic Lunca Deal din zona, care la acea data avea suprafata de 465 de hectare. Daca in anii de debut ai activitatii Costea Cornel nu a avut probleme deosebite, in ultimul an – 2007, a furat de i-a speriat pana si pe silvicultorii veniti in control. Unul dintre reprezentantii corpului de control al Directiei Silvice Ialomita a declarat la vremea respectiva ca asa jaf nu a vazut in toata activitatea sa. De altfel, in cursul anului trecut, Directia Silvica a instiintat organele de cercetare penala ca prejudiciul produs in cantonul Lunca Deal, ce a apartinut de Axintele, este in cuantum de 407.660 de lei.

Cum a fost posibil acest jaf?

Vazand cum stau lucrurile cu taierile de material lemnos, daca in primii ani a stat cuminte, dintr-odata Costea a decis sa se infrupte si el din arborii pe care ii avea in gestiune. Si s-a pus pe taiat, doborand 3790 de arbori din padurea statutului si vreo 1063 din padurea particulara a numitului Paun Bogdan, preluata in paza prin protocol de catre Ocolul Silvic Urziceni. Dupa ce a taiat arborii, Costea Cornel a tinut sa acopere urmele furtului de proportii, acoperind cioatele cu pamant, frunze si iarba. De asemenea, pentru a-si ascunde si mai bine urmele, in luna ianuarie 2007, deci in luna de iarna, Costea s-a apucat sa are toate liniile parcelare si a barat cu santuri caile de acces in padure. De altfel, si taierile ilegale de arbori s-au facut la nivelul solului, cu ajutorul unui fierastrau mecanic, ca sa nu ramana urme prea evidente. Tot pentru a-si acoperi hotia, „haiducul“ nostru a arat si urmele de camioane lasate prin padure, cand a fost incarcat materialul lemnos taiat ilegal. Bineinteles, Costea nu a mentionat nimic in condica de serviciu dupa fiecare taiere ilegala, si nici macar nu a raportat conducerii Ocolului Silvic Urziceni asa-zisele furturi.

Cum se justifica lupul?

Audiat fiind de procurorii urziceneni, inculpatul a avut o atitudine de negare, obstructionista, cu aparari puerile, negand ceea ce era evident pentru toata lumea, mai putin pentru el. Astfel, in declaratia de invinuit, Costea a declarat ca a primit in gestiune cantonul, dar n-ar fi primit si padurea lui Paun Bogdan. Acesta continua cu aberatiile sustinand ca semnatura de pe fisa postului nu este a sa, ca, de fapt, nu s-au furat arbori deloc, ca acel control al Regiei Nationale a Padurilor a fost facut cu rea-credinta si ca lui niciodata nu i s-a explicat ce trebuie sa faca cu padurea primita in grija. Ăsta da padurar!

Dezastrul, descoperit la controlul RNP

Cantonul Lunca Deal de langa comuna Axintele se putea mandri pana nu demult cu trei paduri: Vangheleasca, Lunca Deal si Bratia. Acest canton a apartinut pana la sfarsitul anului 2006 de districtul Axintele, apoi a fost preluat de Dridu. Aceste amanunte au importanta pentru ca, la inceputul lui ianuarie 2007, cativa inspectori de la Romsilva au decis sa controleze padurile ialomitene. Cand au ajuns la Lunca Deal, s-au luat cu mainile de cap. Peste 4.000 de copaci fusesera taiati ilegal. Cioturile au fost acoperite cu pamant si frunze pentru a nu fi remarcate si au fost descoperite atat in padurea statului, cat si intr-una privata, pazita de padurari. Cele mai multe cioturi au fost gasite in padurea Vangheleasca, lipsa copacilor fiind destul de greu de depistat, pentru ca locul nu a fost defrisat, ci s-a taiat metodic, astfel incat la o prima vedere sa para ca totul este in regula. Stejarii, vechi de aproape 100 de ani, aveau un diametru de 30-32 cm si erau numai buni pentru mobila, foarte putini dintre ei putand fi folositi pentru foc.
Raportul Romsilva arata ca furtul nu putea avea loc daca personalul cu atributii de control si coordonare si-ar fi facut meseria si au stabilit ca responsabil direct este padurarul Costea. Acesta nu avea cum sa nu vada zecile de camioane care au transportat peste 2500 de mc de lemn, chiar de langa cantonul … nasul sau.

Condamnat cu suspendare

Dupa descoperirea prejudiciului, RNP a formulat plangere penala impotriva lui Costea. Acesta a fost trimis in judecata, iar in urma cu trei luni de zile acesta a fost condamnat de Judecatoria Urziceni. Pedeapsa – una de tot rasul, doi ani de inchisoare cu suspendare si sa plateasca prejudiciul de peste 4 miliarde rol. Evident, Costea a fost nemultumit de aceasta pedeapsa si a formulat recurs. Nici Parchetul Urziceni nu a fost de acord cu aceasta pedeapsa derizorie, formuland la randul sau recurs.


The original article may still be available at http://www.ecomagazin.ro/cat-poate-fura-un-padurar-4-miliarde-rol-in-patru-luni/

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Merele lui Barbulea, motiv de râsete în şedinţa CJ Gorj

La solicitarea Consiliului Judeţean (CJ) Gorj, Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Gorj a transmis acestei instituţii propunerile privind preţurile medii ale produselor agricole ce vor fi practicate în acest an. Consiliul Judeţean, potrivit legii, trebuie să aprobe aceste preţuri, după aprobare hotărârea transmiţându-se Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Gorj, pentru a fi comunicat unităţilor fiscale în subordine. Acest ultim proiect aflat pe ordinea de zi a şedinţei de Consiliu Judeţean de vineri a născut ceva discuţii, după ce consilierul PNL, Valerică Barbulea, a cerut un amendament la proiectul de hotărâre, privind modificarea preţului la mere.
Amendamentul s-a supus al vot, dar consilierii care compun majoritatea nu au ştiut cum să voteze, spre amuzamentul celor din grupul PDL care aplaudau râzând nedumerirea consilierilor PSD. Preţul pe kilogramul de mere a fost de 2,31 de lei iar Barbulea vroia ca acesta să fie de la 1,80 de lei pe kilogramul de mere. Iniţial …

Au început plățile pentru motorina utilizată în agricultură pentru trimestrul IV 2016

APIA informează că astăzi, 11 aprilie, a început să efectueze plățile pentru cantitatea de motorină utilizată în agricultură pentru trimestrul IV 2016, în sumă totală de 78.151.029 lei, urmând ca cei 8.836 beneficiarii să își primească banii în cont până la sfărșitul săptămânii.
De asemenea, anunțăm potenţialii beneficiari că, până la data de 02.05.2017 inclusiv, se depun cererile de plată a ajutorului pentru cantităţile de motorină achiziţionate şi utilizate în agricultură, aferente perioadei 01 ianuarie - 31 martie 2017 (trim. I al anului 2017). Valoarea accizei pntru anul 2017 este de 1,4185 lei/litru

Recomandări de la APIA privind cererile de subvenții

Nicolae Horumbă, director Proceduri plăți pe suprafață din APIA, a făcut câteva recomandări fermierilor care depun cererea unică pentru subvenții.



Terenurile cu statut incert
În primul rând, fermierul trebuie să-și clarifice situația terenurilor pe care le cultivă înainte de a veni la APIA. “Recomandarea mea personală este ca, dacă există terenuri cu statut incert, să le declare, pentru că sunt obligați, dar să nu solicite plata pentru ele. Există riscul ca, dacă se constată neconformități pentru acele suprafețe cu statut juridic incert sau situație neclară în documente, să fie penalizați. E mai simplu pentru fermier să declare că nu solicită plata pentru o parcelă”, spune directorul. Chiar dacă nu primește subvenție pentru acel teren, fermierul are obligația să respecte bunele condiții agricole și de mediu și este posibil să aibă și zone de interes ecologic pe el, care intră în calculul procentului de 5%.

Tabel centralizator
Ca noutate, anul acesta fermierii trebuie să depună un tabel …