Treceți la conținutul principal

Cat poate fura un padurar? 4 miliarde rol in patru luni!

Un proverb vechi spune ca nu exista padure fara uscaturi. Recent, am constatat ca in unele paduri, la uscaturi se incadreaza si padurarul. Astfel, in urma cu doua luni, Judecatoria Urziceni s-a pronuntat in dosarul penal al fostului padurar Costea Cornel, fost angajat al Ocolului Silvic Urziceni, care a primit in gestiune Cantonul Silvic Lunca Deal din zona, care la acea data avea suprafata de 465 de hectare. Daca in anii de debut ai activitatii Costea Cornel nu a avut probleme deosebite, in ultimul an – 2007, a furat de i-a speriat pana si pe silvicultorii veniti in control. Unul dintre reprezentantii corpului de control al Directiei Silvice Ialomita a declarat la vremea respectiva ca asa jaf nu a vazut in toata activitatea sa. De altfel, in cursul anului trecut, Directia Silvica a instiintat organele de cercetare penala ca prejudiciul produs in cantonul Lunca Deal, ce a apartinut de Axintele, este in cuantum de 407.660 de lei.

Cum a fost posibil acest jaf?

Vazand cum stau lucrurile cu taierile de material lemnos, daca in primii ani a stat cuminte, dintr-odata Costea a decis sa se infrupte si el din arborii pe care ii avea in gestiune. Si s-a pus pe taiat, doborand 3790 de arbori din padurea statutului si vreo 1063 din padurea particulara a numitului Paun Bogdan, preluata in paza prin protocol de catre Ocolul Silvic Urziceni. Dupa ce a taiat arborii, Costea Cornel a tinut sa acopere urmele furtului de proportii, acoperind cioatele cu pamant, frunze si iarba. De asemenea, pentru a-si ascunde si mai bine urmele, in luna ianuarie 2007, deci in luna de iarna, Costea s-a apucat sa are toate liniile parcelare si a barat cu santuri caile de acces in padure. De altfel, si taierile ilegale de arbori s-au facut la nivelul solului, cu ajutorul unui fierastrau mecanic, ca sa nu ramana urme prea evidente. Tot pentru a-si acoperi hotia, „haiducul“ nostru a arat si urmele de camioane lasate prin padure, cand a fost incarcat materialul lemnos taiat ilegal. Bineinteles, Costea nu a mentionat nimic in condica de serviciu dupa fiecare taiere ilegala, si nici macar nu a raportat conducerii Ocolului Silvic Urziceni asa-zisele furturi.

Cum se justifica lupul?

Audiat fiind de procurorii urziceneni, inculpatul a avut o atitudine de negare, obstructionista, cu aparari puerile, negand ceea ce era evident pentru toata lumea, mai putin pentru el. Astfel, in declaratia de invinuit, Costea a declarat ca a primit in gestiune cantonul, dar n-ar fi primit si padurea lui Paun Bogdan. Acesta continua cu aberatiile sustinand ca semnatura de pe fisa postului nu este a sa, ca, de fapt, nu s-au furat arbori deloc, ca acel control al Regiei Nationale a Padurilor a fost facut cu rea-credinta si ca lui niciodata nu i s-a explicat ce trebuie sa faca cu padurea primita in grija. Ăsta da padurar!

Dezastrul, descoperit la controlul RNP

Cantonul Lunca Deal de langa comuna Axintele se putea mandri pana nu demult cu trei paduri: Vangheleasca, Lunca Deal si Bratia. Acest canton a apartinut pana la sfarsitul anului 2006 de districtul Axintele, apoi a fost preluat de Dridu. Aceste amanunte au importanta pentru ca, la inceputul lui ianuarie 2007, cativa inspectori de la Romsilva au decis sa controleze padurile ialomitene. Cand au ajuns la Lunca Deal, s-au luat cu mainile de cap. Peste 4.000 de copaci fusesera taiati ilegal. Cioturile au fost acoperite cu pamant si frunze pentru a nu fi remarcate si au fost descoperite atat in padurea statului, cat si intr-una privata, pazita de padurari. Cele mai multe cioturi au fost gasite in padurea Vangheleasca, lipsa copacilor fiind destul de greu de depistat, pentru ca locul nu a fost defrisat, ci s-a taiat metodic, astfel incat la o prima vedere sa para ca totul este in regula. Stejarii, vechi de aproape 100 de ani, aveau un diametru de 30-32 cm si erau numai buni pentru mobila, foarte putini dintre ei putand fi folositi pentru foc.
Raportul Romsilva arata ca furtul nu putea avea loc daca personalul cu atributii de control si coordonare si-ar fi facut meseria si au stabilit ca responsabil direct este padurarul Costea. Acesta nu avea cum sa nu vada zecile de camioane care au transportat peste 2500 de mc de lemn, chiar de langa cantonul … nasul sau.

Condamnat cu suspendare

Dupa descoperirea prejudiciului, RNP a formulat plangere penala impotriva lui Costea. Acesta a fost trimis in judecata, iar in urma cu trei luni de zile acesta a fost condamnat de Judecatoria Urziceni. Pedeapsa – una de tot rasul, doi ani de inchisoare cu suspendare si sa plateasca prejudiciul de peste 4 miliarde rol. Evident, Costea a fost nemultumit de aceasta pedeapsa si a formulat recurs. Nici Parchetul Urziceni nu a fost de acord cu aceasta pedeapsa derizorie, formuland la randul sau recurs.


The original article may still be available at http://www.ecomagazin.ro/cat-poate-fura-un-padurar-4-miliarde-rol-in-patru-luni/

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

„Novac afumat din Țara Bârsei” devine produs protejat la nivel european

În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene s-a publicat astăzi, 6 aprilie 2017, decizia de înregistrare a denumirii în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate pentru produsul Novac afumat din Țara Bârsei (IGP).

România are la această dată trei produse protejate la nivelul Uniunii Europene – Magiunul de Topoloveni – Indicație Geografică Protejată (2011), Telemeaua de Ibăneşti – Denumire de origine Protejată (2016), Salamul de Sibiu - Indicație Geografică Protejată (2016), iar în 20 de zile începând de astăzi, va avea al patrulea produs protejat, respectiv Novacul afumat din Țara Bârsei - Indicație Geografică Protejată.

Facem precizarea că încă două produse, respectiv Cârnaţii de Pleşcoi şi Scrumbia de Dunăre afumată, se află pe circuit la Comisia Europeană în vederea obţinerii protecţiei la nivel european pentru sistemul de calitate Indicație Geografică Protejată.

Şeful MADR: Preşedintele ADS a fost demis, dar demiterea nu are legătură cu percheziţiile DNA

Preşedintele Agenţiei pentru Domeniile Statului, Dan Lucian Ştefan Mogoş, a fost demis vineri, a anunţat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. Şeful MADR a precizat că demiterea nu a avut legătură cu percheziţiile de vineri de la ADS, ci s-a urmărit îmbunătăţirea managementului Agenţiei, decizia fiindu-i comunicată lui Mogoş încă din luna septembrie.“Astăzi a fost demis preşedintele ADS. Era o măsură pe care i-am adus-o la cunoştinţă încă din luna septembrie. Simţeam nevoia de îmbunătăţire a managementului Agenţiei. Din păcate, din 23 septembrie, este în concediu medical. Astăzi, am înţeles că îi expiră concediul medical, ca atare, de ieri (joi n.r), au pornit documentele pentru demiterea şi înlocuirea acestuia, lucru care s-a întâmplat astăzi (n.r. vineri)”, a explicat Constantin.
“Decizia i-am comunicat-o din luna septembrie, fără să am dovezi sau suspiciuni, ci pentru faptul că simţeam nevoia unei îmbunătăţiri a managementului Agenţiei”, a adăugat el The original article may stil…

Au mai rămas doar câteva zile pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”

Reamintim că până la 31 martie, deţinătorii de teren agricol şi neagricol pot accesa Schema de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, în cadrul Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor”, SubMăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală – PNDR 2014 - 2020.

Această schemă de ajutor de stat este implementată de APIA, toate documentele necesare accesării fiind disponibile pe pagina de internet: http://www.apia.org.ro/ro/submasura-m-8-1.