duminică, 19 iunie 2011

Fermieri eco se înmulţesc văzând cu ochii

Numărul fermierilor care practică agricultura ecologică a crescut în judeţul Cluj de peste şapte ori în 2011, faţă de 2008, iar suprafaţa de teren folosită pentru acest tip de agricultură a crescut de cinci ori, afirmă directorul Direcţiei pentru Agricultură a judeţului Cluj, Grigore Onaciu.

Directorul Direcţiei pentru Agricultură Cluj a afirmat, joi, într-o conferinţă de presă, că agricultura ecologică devine tot mai atractivă pentru fermieri, aceştia fiind stimulaţi de nivelul subvenţiei de la stat şi de cererea existentă pe piaţă pentru astfel de produse, informează Mediafax. „Numărul operatorilor care practică agricultura ecologică a crescut în judeţ de peste şapte ori în 2011, faţă de 2008, de la 20 la 146, iar suprafaţa de teren folosită pentru acest tip de agricultură a crescut de cinci ori, de la 327 de hectare, la 1.547 de hectare. Acest tip de agricultură devine tot mai atractiv pentru fermieri, aceştia fiind stimulaţi de nivelul subvenţiei de la stat, dar şi de cererea existentă pe piaţă pentru astfel de produse", a spus Onaciu.

Potrivit acestuia, media subvenţiei alocate pe cerere eligibilă a fost, anul trecut, de 2.820 de euro. Onaciu a precizat că mai este loc în agricultura României pentru produsele ecologice, în condiţiile în care „este piaţă de desfacere în UE".

Directorul Direcţiei pentru Agricultură Cluj a subliniat că un fermier care vrea să treacă de la agricultura clasică la cea ecologică trebuie mai întâi să identifice o instituţie de certificare, un organism de inspecţie a tipului de agricultură practicat, după care, dacă îndeplineşte condiţiile, îşi pune suprafeţele la dispoziţia acestuia, pentru acreditare.

>>> Cluj: Fermieri eco se înmulţesc văzând cu ochii
Mai mult »

Cartofi de sămânţă româneşti pentru fermierii din Spania

Fermierii din regiunea Galicia, din Spania, testează anul acesta două soiuri de cartof produse în România.

Soiurile testate de spanioli sunt Roclas, produs în instituţia braşoveană, şi Astral, produs de Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă Suceava, a declarat, pentru Agerpres, directorul Sorin Chiru.

„Cele două soiuri produse după trei ani de cercetare şi experimentare au fost testate un an în reţeaua de cercetare INORDE din Galicia. În competiţie au fost încă 30 de soiuri de sămânţă de cartofi produse în Polonia, Olanda, Spania, Ungaria şi România. Ţara noastră a participat cu opt soiuri, din care au fost selectate cele două. Acestea sunt omologate şi au fost preferate de fermierii spanioli pentru a fi cultivate în acest an. Am trimis o tonă de sămânţă din cele două soiuri şi aşteptăm ca în toamna acestui an să vedem rezultatele. Sperăm să fie dintre cele mai bune şi să fim preferaţi de fermierii din Spania, dar şi de cei din Portugalia”, a mai spus Sorin Chiru.

El a precizat că cele două soiuri româneşti au fost preferate atât pentru aspectul comercial, cât şi pentru gust şi calităţile nutritive.

„Dacă fermierii spanioli vor fi mulţumiţi de cele două soiuri de cartof, urmează să fie exportate progresiv începând de anul viitor cantităţi de sămânţă de la 50 la 500 de tone”, a mai spus Chiru.

Pentru a putea produce asemenea cantităţi de sămânţă, Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr de la Braşov va produce materialul de bază, respectiv tuberculii, care vor fi cultivaţi şi de fermieri autorizaţi din Braşov, Covasna sau Suceava.

>>> Cartofi de sămânţă româneşti pentru fermierii din Spania | Agroinfo
Mai mult »

Suprafeţe agricole mai mari în Timiş, dar exploatate pe jumătate

Suprafeţele cultivate în Timiş s-au mărit substanţial faţă de anul trecut, dar aproape jumătate dintre acestea sunt în plăţi fără a fi lucrate, a declarat, pentru Agerpres, şeful Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Timiş, Tiberiu Lelescu.

„Terenurile necultivate se păstrează în limitele a 40-50.000 ha, dar sunt cu 40% mai puţine decât ceea ce a fost anul trecut, când am avut nelucrate circa 80.000-100.000 ha. Cei mai mulţi proprietari ai terenurilor necultivate sunt firmele imobiliare. Dacă, anul trecut, majoritatea celor care nu-şi lucrau pământul erau persoane fizice, în vârstă, aceştia au fost receptivi şi şi-au rezolvat problema, dându-l în arendă, în concesiune sau închiriere, pe când firmele imobiliare îşi permit să plătească amenzile pentru nelucrarea terenurilor sau să suporte neplata subvenţiilor sau a măsurilor de sprijin”, a declarat Lelescu.

Acesta susţine că mărirea suprafeţei cultivate se datorează creşterii impozitului pe terenurile nelucrate, dar şi sancţiunilor care ar trebui să se aplice.Însă doar 10% din suprafeţele de teren agricol sunt verificate de organismele de control, jumătate neîndeplinind condiţiile pentru a primi subvenţii.

'”Dacă s-ar verifica real această situaţie, la păşuni şi la fâneţe, pentru că nu sunt păstrate în bune condiţii, ar trebui să se aplice amenzi. Anul trecut s-au plătit 131 de euro pe ha cultivat, anul acesta circa 170 de euro, anul viitor - peste 200 de euro. Este un venit curat, fără nicio cheltuială'”, a declarat Lelescu.

>>> Suprafeţe agricole mai mari în Timiş, dar exploatate pe jumătate | Agroinfo
Mai mult »

Targul de finantari europene, Racasdia, Judetul Caras Severin

La Racasdia a fost cel mai mare Targ regional al finantarilor europene din tara.

La Racasdia, in judetul Caras Severin, a avut loc, la finele saptamanii trecute, in premiera nationala in mediul rural ,,Targul finantarilor europene" pentru agricultura si dezvoltare rurala.

Acesta a fost un bun prilej pentru agricultori de a-si prezenta serviciile si produsele, dar si de a face schimb de experienta.

Targuri de acest gen au fost organizate in toate regiunile de dezvoltare, iar ultimul urmeaza sa aiba loc luna aceasta, la Romexpo, in Bucuresti

Cu peste 6.000 de vizitatori, Targul regional de la Racasdia a fost, potrivit organizatorilor, cel mai mare de acest cen din intreaga tara. De altfel, Regiunea Vest este fruntasa si in ceea ce priveste numarul proiectelor rurale depuse, a caror valoare depaseste, pana acum, 500 de milioane de euro.

Pe langa bunatatile de la standuri, vizitatorii Targului de la Racasdia au putut degusta si preparate culinare traditionale: gulas gatit la ceaun de bucatari din Dumbrava, judetul Timis, si Mako, Ungaria, dar si bulz cu branza sau purcel la protap.

Sursa: www.agrofm.ro

>>> Targul de finantari europene, Racasdia, Judetul Caras Severin | Agricultura ecologica si produsele traditionale
Mai mult »

Sute de mii de euro la Hasmas

HĂŞMAŞ. Edilii localităţii au câştigat cea mai mare sumă pe Programul naţional de dezvoltare rurală, din judeţ.

Locuitorii uneia dintre cele mai pitoreşti zone din judeţul nostru doresc să exploateze la maximum darurile primite de la natură. Ei şi-au propus să atragă turiştii prin realizarea unui traseu care să pună în valoare obiceiurile şi frumuseţile regiunii. „Avem foarte multe obiective turistice de vizitat şi unele obiceiuri de văzut. De la cetăţile dacice, la zonele de pescuit şi peisajele frumoase, apoi bucătăria tradiţională şi viitorul Muzeu al Mărţişorlui, care va fi unic în lume”, spune Cornel Popa, primarul comunei Hăşmaş. Muzeul presupune reabilitarea unei clădiri de peste o sută de ani şi o investiţie de 50 de mii de euro. „Suntem în faza de a găsi surse de finanţare pentru proiect. Ca membri fondatori ai asociaţiei «Cele mai frumoase sate din România», vrem să scoatem în evidenţă fiecare colţişor din localitate”, declară edilul şef, cu fală.

Primii din judeţ

Printre alte proiecte, Hăşmaşul a câştigat cea mai mare sumă, din judeţul Arad, pe Măsura 313 din Porgramul naţional de dezvoltare rurală, pentru „Încurajarea turismului la poalele Munţilor Codru Moma”. Cei peste 180 de mii de euro vor folosi la crearea unui traseu turistic ce trece prin toate satele comunei, realizarea unui refugiu turistic în zona de pădure a localităţii Urvişul de Beliu. „Va fi o cabană în care turiştii vor avea posibilitatea să se odihnească fără a plăti. Traseul înglobează 60 de km, dar ei pot să aleagă să viziteze doar două sate, spre exemplu şi să îl parcurgă cu maşina, bicicleta, trăsura sau calul”, precizează Cornel Popa. Edilii pregătesc hărţi, pliante şi panouri de informare disponibile chiar de la intrarea în comună.

O pădure de salcâmi

Edilii comunei se gândesc foarte serios şi la protejarea naturii. Astfel, ei s-au înscris în programul Rompetrol „Împreună pentru fiecare”. „Dacă vom câştiga proiectul «Protejăm pădurea, ne ajutăm şi pe noi», vom putea să conştientizăm populaţia şi astfel să limităm şi să prevenim exploatarea necontrolată a fondului forestier”, ne informează primarul. Cu cei 50 de mii de lei pe care i-ar primi, primarul doreşte împădurirea cu salcâmi a unei suprafeţe de teren aflată în pericol de degradare şi organizarea unor acţiuni de educaţie ecologică. „Ne bucurăm că am fost solicitaţi să colaborăm la demararea unor dezbateri şi mese rotunde privind rolul şi importanţa fondului forestier, în ideea de dezvoltare durabilă”, zice Dorel Gureanu, preşedintele Condor Club Arad. Iar primarul îl completează: „Încercăm să prezentăm oamenilor din comună resurse de energie verde, care ar putea fi folosite chiar în casele lor”.

Aşteaptă răspuns

Sătenii aşteaptă răspunsul evaluatorilor de la Timişoara pentru proiectul de „Modernizare a drumurilor agricole de exploataţie”. Investiţia va fi în valoare de un milion şi jumătate de euro şi va trebui finalizată până în luna mai a anului viitor.

>>> Sute de mii de euro la Hasmas | ARADON
Mai mult »

Cereri de sprijin pentru 7,7 milioane de oi si capre

APIA informeaza ca in data de 15 iunie s-a incheiat Campania de primire a cererilor de acordare a platilor nationale directe complementare (PNDC) in sectorul zootehnic, pentru speciile ovine/caprine.

Astfel, a fost depus un numar de 48.000 de cereri, pentru un efectiv de peste 7,7 milioane capete ovine/caprine. Cele mai multe animale pentru care au fost primite cereri au fost inregistrate in judetele: Sibiu (aprox. 570.000 capete / 2.100 cereri) si Timis (aprox. 570.000 capete / 1.680 cereri).

Numarul de cereri a cunoscut o crestere de 6% fata de anul trecut, cand au fost inregistrate 45.460 cereri, la fel ca si numarul total de capete pentru care au fost solicitate primele pe cap de animal, in 2010 acesta fiind de 6.922.655 capete.

A.P.I.A. Arad se claseaza pe locul 3 privind numarul de capete solicitate la plata, fiind depuse 1147 cereri pentru un numar de 358 599 capete.

SERVICIUL RELATII CU PUBLICUL SI COMUNICARE APIA

>>> Cereri de sprijin pentru 7,7 milioane de oi si capre | Gazeta de agricultura
Mai mult »

„Branza cu smantana Fagaras” - LACTATE NATURA Dambovita

S.C. LACTATE NATURA S.A. Dambovita a luat fiinta in 1991 prin preluarea patrimoniului fostei Intreprinderi de Industrializare a Laptelui Dambovita.

Societatea este o firmă cu capital integral privat. Principalul obiect de activitate al societatii este prelucrarea si comercializarea laptelui si a produselor lactate ce poarta marca Natura, fiind cea mai mare fabrica de prelucrare a laptelui din judetul Dambovita, cu o traditie de peste cincizeci de ani.

Produsele Natura sunt recunoscute si bine apreciate de catre consumatori, iar firma se bucura de incredere din partea partenerilor de afaceri.

Produsele dominante sunt iaurturile si branzeturile de tot felul. Iar „Branza cu smantana Fagaras” este foarte buna la gust si o specialitate recomandata oricarui gurmand.

In perioada 2005-2008 au fost implementate doua proiecte, in valoare de 2.6 milioane de euro, co-finantate cu fonduri SAPARD. Aceste proiecte au vizat modernizarea si retehnologizarea capacitatilor de productie care au fost aliniate la standardele europene.

In 2008 s-a semnat un contract de finantare cu APDRP-ul, pentru un proiect de investitii in valoare de 370 000 euro, ce a fost finalizat in 2009. Proiectul a permis extinderea gamei de produse, lansand pe piata de consum produse lactate in ambalaje de carton.


S.C.LACTATE NATURA S.A
Targoviste, Bd. Independentei nr. 23
tel : 0245 615 651
tel ; 0245 216 445
fax: 0245 631 788; 0372 870 351

>>> „Branza cu smantana Fagaras” - LACTATE NATURA Dambovita | Agricultura ecologica si produsele traditionale
Mai mult »

Painea Biblica "Bibel Brot" - Backaldrin Austria

Painea Biblica (Bibel Brot), adusa de Esarom si produsa de Backaldrin Austria, lansata si promovata si in tara noastra, se incadreaza in categoria produselor naturale, sanatoase, cu ingrediente functionale (grau, orz, bob, linte, mei, alac, miere si mac).

Produsul a devenit cunoscut atat in magazinele producatorior, cat si in retelele moderne de comert - fie produs de acestia, fie achizitionat de la producatori. La inceputul anului 2011 sa inregistrat o scadere in vanzari, efect al perioadei de dupa sarbatori, precum si al crizei de consum, dar, inaintea sarbatorilor Pascale sa inregistrat o revenire in vanzari. Acesta este unul dintre semnalele prin care chiar si in contextul economic pe care il cunoastem, piata ne spune ca exista posibilitatea ca un produs super-premium cum este Bibel Brot sa se pastreze in raft.

Fondata in 1964, Backaldrin Austria este o companie familala, produce peste 400 de produse (paine, chifle, prajituri si produse de patiserie). O parte din aceste produse sunt ecologice. Backaldrin este prezenta in 80 de tari din intreaga lume si are filiale proprii 16 tari.

>>> Painea Biblica "Bibel Brot" - Backaldrin Austria | Agricultura ecologica si produsele traditionale
Mai mult »

Agricultura ecologică, „în trend”

Numărul operatorilor care practică agricultura ecologică a crescut semnificativ în ultimii ani în judeţ.

Directorul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Cluj, Grigore Onaciu, a declarat ieri că, în judeţul Cluj, numărul operatorilor care practică agricultura ecologică a crescut semnificativ în ultimii ani. El a explicat că producătorii care vor să fie certificaţi ecologic trebuie să fie evaluaţi de organismele de inspecţie şi control din judeţ. Astfel, potrivit lui Onaciu, între anii 2008 şi 2011, numărul operatorilor înregistraţi în sistemul de agricultură ecologică a crescut de peste şapte ori, ajungându-se la 146 de producători ecologici în acest an. Potrivit şefului DADR Cluj, unul dintre motive este şi apariţia subvenţiei acordate de stat, care i-a “stimulat” pe producători. Pe de altă parte, arată şeful DADR Cluj, în aceeaşi perioadă a crescut de cinci ori şi suprafaţa agricolă folosită în agricultura ecologică, de la 327 de hectare în 2008 la 1.574 de hectare anul acesta. Onaciu a mai explicat că românii pot practica cu succes agricultura ecologică mai ales pe suprafeţe mici. “Produsele astfel obţinute pot intra pe piaţa europeană”, a precizat şeful DADR Cluj.

Subvenţiile acordate de stat operatorilor care practică agricultura ecologică s-au ridicat anul trecut, la nivelul judeţului Cluj, la peste 50.000 de euro.

>>> Agricultura ecologică, „în trend” - Actualitate - Monitorul de Cluj
Mai mult »

Romania poate reprezinta viitorul agriculturii ecologice a Europei

Strainii ne cumpara tara pe mai nimic. Ei stiu ce sa faca cu ea

Ar putea Romania sa reprezinte viitorul agriculturii ecologice europene? Se intreaba jurnalistii de la France 24, care spun ca investitorii straini din industria agriculturii au realizat ca sub pasunile verzi din Carpatii Romaniei se afla aur.

Aici terenurile sunt mult mai ieftine decat in Europa de Vest, iar strainii pot cumpara sute de hectare.

In Elvetia cine are o ferma de 80 ha este considerat “mare proprietar”

Pasuni verzi si dealuri cat vezi cu ochii. in varful dealului, Bernard Jaquett se poate simti ca la el acasa in Elvetia. Dar asta este Romania. Acum doi ani, Bernard a venit aici pentru a creste vite. Cireada lui paste pe un teren foarte vast, ceva ce in Elvetia este un lucru nemaintalnit. Asa incepe reportajul celor de la France 24.

“Media unei ferme, ca suprafata, este de 40-50 de ha, cine are 80 ha este considerat un mare proprietar, in timp ce aici am putut cumpara 600 de ha in doar cateva luni”, spune Bernard Jaquett, crescator elvetian de vite.

Fosta viata a lui Bernad in costume extravagante, intalniri si hoteluri de lux face parte acum din trecut. Omul de afaceri a renuntat la tot pentru a se face cowboy in Carpati, unde a fost primit cu bratele deschise.

Romania atrage investitii, iar milioane de hectare de teren agricol sunt de vanzare, la preturi ce pot fi chiar si de 40 de ori mai mici decat in Europa de Vest. in plus, se asteapta dublarea granturilor oferite de UE pentru argicultura.

“Aici sunt destule terenuri pentru a creste vite la scara larga. Acest loc ar putea deveni un Texas al Europei”, mai spune omul de afaceri elvetian.

In centrul Romaniei, alti expati suedezi si-au pus pe roate afaceri in agricultura. Ambitiile lor sunt la fel de mari ca si investitiile. Acestia cresc sute de vite pe terenul nou cumparat de 4.000 de ha, iar planul lor este de a distribui carne in intreaga Europa.

“Acum este momentul potrivit pentru a investi in Romania. Suntem parte a unui grup care a ralizat acest lucru mai devreme. Am venit aici repede, pentru ca este nevoie de mult timp pentru a pune pe picioare o ferma atat de mare” spune Samuel Widmer, directorul general al Karpaten Meat, care impreuna cu partenerul sau a investit in doua foste ferme de lapte la Marpod si Nocrich, judetul Sibiu.

Nu doar cresterea vitelor s-a dovedit atractiva pentru inevstitorii elvetieni. in vestul Romaniei, o familie elvetiana a cumparat 800 ha de teren si acum produce anual 600 de tone de cereale. intreaga recolta este exportata in Elvetia si Germania, iar cererea este in continua crestere.

“Pana acum, o astfel de productie venea din China, Canada sau SUA. Este bine sa incercam sa producem aceste lucruri, aici, in Europa”, spune Lukas Kelterborn, directorul de dezvoltare al Bio Farmland, situata in apropiere de Arad.

Pentru fermierii elvetieni, totul este simpla matematica. in Romania, un hectar de teren agricol costa 2.000 de euro (, in timp ce in tarile lor natale, aceste preturi pot ajunge si la 80.000 de euro. Dar vestea se raspandeste rapid printre investitorii straini, astfel ca germani, italieni si francezi, toti vin sa vada ce se poate face in El Dorado-ul agriculturii.

>>> Romania poate reprezinta viitorul agriculturii ecologice a Europei
Mai mult »

Numarul de producatori certificati in agricultura ecologica la Cluj a crescut

Agricultura ecologica a devenit tot mai atractiva pentru operatorii economici. Potrivit datelor oferite de catre Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Cluj anul acesta 142 de producatori economici au fost autorizati in cadrul agriculturii ecologice.

Anul trecut au fost certificati ecologic doar 54 de producatori in agricultura ecologica, iar in urma inspectiei tehnice din acest an au mai fost autorizati doi procesatori si doi comercianti de produse ecologice.

“Agricultura ecologica presupune conditii si inspectii speciale de verificare a activitatii agricultorilor, de-a nu utiliza ingrasaminte chimice, pesticide si alte criterii specifice prevazute in contract”, a precizat ing. Grigore Onaciu, directorul DADR Cluj.

Acesta a adaugat ca pentru a obtine in parametri ecologici un produs este necesar sa se armonizeze intreg sistemul de filiera animala cu cel vegetal.

Evolutia suprafetelor pentru produsele bio a crescut in acest an. Grigore Onaciu considera ca agricultura ecologica este atractiva pentru agricultori datorita subventiei motivante oferite acestora. Un proiect pentru o suprafata de 0,3-5 hectare poate fi subventionat cu 1.500 de euro.

>>> Numarul de producatori certificati in agricultura ecologica la Cluj a crescut
Mai mult »

Daca nu avem turism, macar avem centre de informare

REŞIŢA - Peste 40 de primării din judeţ au obţinut finanţare pentru înfiinţarea centrelor de informare turistică.

Spre deosebire de alte judeţe din ţară, Caraş-Severinul are un potenţial turistic mare. Nu mai puţin de patru parcuri naţionale, de o frumuseţe rară, lacuri, munţi, peşteri şi avene, precum şi alte obiective care nu au cum să nu încânte ochiul turistului, aflat pentru prima dată în Banatul de Munte. Deşi cărăşenii ar putea scoate bani frumoşi din turism, acest lucru nu se întâmplă, românii şi străinii preferă staţiunile din zona Bran-Moeciu, unde, fie vară fie iarnă, unităţile de cazare sunt mereu pline.

Unii ar pune dezinteresul turiştilor faţă de judeţul nostru pe seama infrastructurii proaste, alţii ar da vina pe slaba promovarea a zonei. Probabil la asta s-au gândit şi primarii din mediul rural, care au depus, în ultimii doi ani, proiecte pentru înfiinţarea centrelor de informare turistică.

Aşa se face că, peste 40 de primării din judeţ, potrivit declaraţiilor directorului Centrului Regional pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Timiş, Florin Nedelcu, au semnat deja contractele de finanţare pentru înfiinţarea centrelor de informare turistică. „Felicit Caraş-Severinul pentru că toţi primarii din mediul rural se implică în atragerea fondurilor europene. În momentul de faţă aveţi peste 40 de primării care au contracte pe centre de informare turistică, iar alte câteva proiecte, depuse la sediul agenţiei noastre, îşi aşteaptă finanţarea.

Într-un cuvânt, toate comunele din Caraş-Severin vor avea centre de informare turistică, lucru care nu se întâmplă în nici un alt judeţ din ţară. Aş menţiona şi faptul că în Regiunea 5 Vest avem undeva pe la 500 de milioane de euro contractaţi, iar judeţul Caraş-Severin e pe primul loc, dacă nu mă înşel. Aşa cum am mai spus-o, fiecare judeţ are specificul său, iar Caraş-Severinul a depus multe proiecte pentru turism, agroturism, pentru modernizarea satelor, a drumurilor agricole şi forestiere, ceea ce înseamnă că, în următorii ani, şansele de promovare a turismului în zonă vor creşte şi mai mult“, a mai precizat Nedelcu.

>>> Daca nu avem turism, macar avem centre de informare | CAON
Mai mult »

Criza aduce interes pentru agricultura eco

Din ce în ce mai mulţi fermieri clujeni practică agricultura ecologică. Numărul lor a crescut semnificativ în ultimii ani, spun autorităţile.

Potrivit şefului Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Cluj, Grigore Onaciu, în ultimii trei ani numărul operatorilor înregistraţi în sistemul de agricultură ecologică a crescut de peste şapte ori, de la 20, câţi erau în 2008, la 146 de operatori în acest an.

Onaciu a mai spus că în această perioadă a crescut de cinci ori şi suprafaţa agricolă folosită în agricultura ecologică, adică de la de la 327 de hectare în 2008, la 1.574 de hectare în 2011.

Un bun potenţial

Şeful DADR Cluj consideră că "România deţine suprafeţe de teren extrem de potrivite pentru culturile ecologice, care pot constitui o soluţie mai ales pentru micii agricultori, care în acest mod îşi pot face intrarea pe piaţa europeană". Onaciu a mai spus că la această creştere a numărului de culturi eco a contribuit şi statul, prin subvenţia pe care o acordă care, în Cluj, a fost anul trecut de 50.000 de euro.

>>> Criza aduce interes pentru agricultura eco | Romania Libera
Mai mult »

Hunedoara promoveaza trasee mai putin cunoscute aflate in “creierii” muntilor

Un ONG din Arad, impreuna cu mai multi parteneri si din judetul Hunedoara promoveaza in fata amatorilor de drumetii trasee mai putin cunoscute aflate in „creierii” muntilor

Traseul spre Varful Gugu din Muntii Retezat va fi reintrodus in circuitul turistic prin implementarea unui proiect derulat de un ONG din Arad.

Activitatile proiectului se vor desfasura in zona barajului de acumulare de la Gura Apei, pana pe Varful Gugu, si au ca obiective principale informarea turistica, dar si reconditionarea unei stane traditionale. Aceasta va fi restaurata prin desfasurarea a trei tabere tematice de voluntariat, organizate consecutiv, incepand cu 14 iulie 2011. In acest proiect sunt implicate mai multe institutii si entitati din tara si din judetul Hunedoara, printre ele numarandu-se Administratia Parcului National Retezat (APNR), Alternativa Educationala Waldorf Simeria sau Muzeul de Etnografie si Arta Populara din Orastie.

Stana si tabere tematice

Reprezentantii ONG-ului din Arad, impreuna cu partenerii lor in acest proiect au montat deja trei panouri informative cu privire la geografia, flora si fauna prezente, dar si cu legenda Varfului Gugu, precum si cu reguli ce tin de APNR. „Asociatia noastra si-a propus sa disperseze fluxul turistic orientat cu preponderenta in Retezat pe intrarea Carnic – cabana Pietrele – refugiul Gentiana, spre zona centrala a masivului, pe la intrarea cabana Gura Zlata (Raul Mare) – Baraj Gura Apei, propunand traseul de acces spre Varful Gugu care incepe de la Lacul de Acumulare Gura Apei“, a afirmat Marius Orban, presedintele ONG-ului din Arad. Acesta mai spune ca undeva, la o altitudine de 1.600 de metri, intr-un loc foarte salbatic, reprezentantii ONG-ului si partenerii lor in acest proiect, vor restaura o stana traditionala cu materiale ecologice, pe viitor aceasta urmand sa serveasca drept centru de informare turistica si refugiu pentru cei care vor strabate acest traseu deosebit de izolat.

Toate echipamentele care vor fi necesare la amenajarea taberelor tematice ce vor trebui organizate, precum si materialele de constructii pentru refugiu sau uneltele necesare, vor trebui carate in spate de grupele de voluntari implicate in proiect.

>>> Hunedoara promoveaza trasee mai putin cunoscute aflate in “creierii” muntilor
Mai mult »

Targul national de produse ecologice, traditionale si naturale

„Targul national de produse ecologice, traditionale si naturale” se afla la cea de-a 52-a editie. Produsele prezentate sunt obtinute in ferme si gospodarii taranesti. E vorba de sucuri naturale sau dulceturi de sezon: de capsuni, de cirese si nuci verzi.

Evenimentul se desfasoara in parcul Academiei de Stiinte Agricole si Silvice “Gheorghe Ionescu-Sisesti’ (ASAS) – Bd. Marasti nr. 61, sector 1, Bucuresti, in perioada 18-19 iunie 2011 (sambata-duminica), intre orele 9 si 18. Intrarea este libera. Aici, vor putea fi gasite legume de sezon rosii, vinete, varza, ardei gras, ardei iute si salata, verdeturi pentru supe si ciorbe si mult asteptatele cirese de mai precum si primele caise romanesti.
De la eveniment nu lipsesc nici vedetele. Astfel, sambata, 18 iunie, Cream va fi invitata iar duminica, 19 iunie,

>>> Targul national de produse ecologice, traditionale si naturale
Mai mult »

Agricultura ecologica are o piata de desfacere in continua crestere

Se vorbeste tot mai des despre apropierea unei crize alimentare, cauzata de insuficienta resurselor la numarul tot mai mare al populatiei. Daca aceasta este posibila sau nu, ramane de vazut. Deocamdata, singurul lucru ce poate fi afirmat cu certitudine este ca mancarea se scumpeste mereu, iar oamenii nu au cum sa renunte la ea.

O alta tendinta in comportamentul actual al cumparatorilor este orientarea acestora catre produse cat mai naturale si proaspete, dar si catre producatori autohtoni, refuzand produsele venite din cine stie ce tari straine.

Asadar, agricultura eco are o piata de desfacere in continua crestere si, in ultimul timp, este sustinuta de catre autoritatile nationale si internationale. Doar in anul 2011 s-au alocat peste 3 milioane de euro pentru sustinerea afacerilor agricole din fonduri europene!

In plus, Romania detine toate conditiile cultivarii in sistem ecologic a plantelor: soluri fertile, clima potrivita pentru multe culturi, terenuri agricole nepoluate etc. Asadar, exista toate premisele pentru a dezvolta o afacere de succes in sectorul agricol! O afacere in agricultura mai are avantajul ca poate deveni o afacere de familie, poti lucra cand vrei si intr-un mediu linistit, curat, chiar relaxant!

Ce poti sa cultivi?
Afaceri agricole pot fi incepute in mai multe arii. Iata ce poti cultiva in functie de terenul de care dispui si de capitalul de investitie initial:

Legume in sistem ecologic
Arbusti fructiferi
Plante medicinale si aromatice
Partea buna este ca aceste afaceri sunt complementare, astfel incat poti sa-ti extinzi afacerea si sa obtii profit de 3 ori mai mare!

Pare destul de simplu, dar pentru a cultiva corect din punct de vedere ecologic si pentru a obtine certificarile necesare mult mai usor, ai nevoie de cunostinte despre: fertilizare, calitatile solului, protectia plantelor impotriva bolilor si daunatorilor, metode ecologice de fertilizare, combaterea buruienilor etc. Pe langa aceste lucruri, ar trebui sa acorzi o atentie deosebita si legislatiei in vigoare si a standardelor dupa care se dau certificarile si avizele necesare.

Chiar daca ai observat tendintele pietei si cunosti destul de bine sectorul agricol, afacerea ta in agricultura nu poate fi completa fara promovare. Pentru a atrage clientii, in primul rand, trebuie sa-i cunosti, sa stii ce nevoi si ce asteptari au. Utila este si o cercetare privind alti producatori concurenti, pentru a sti cum sa te pozitionezi mai bine pe piata. Apoi, ai nevoie de putina creativitate pentru a alege mesajele si canalele de promovare potrivite.

>>> Agricultura ecologica are o piata de desfacere in continua crestere
Mai mult »

Romania, amenintata cu infringementul din cauza poluarii pe care o provoaca navele

Comisia Europeana solicita Romaniei sa puna in aplicare normele europene privind poluarea pe care o provoaca navele, in caz contrar ar putea declansa procedura de infringement.

Comisia Europeana a dat avertismente catre 13 state membre care nu respecta legislatia in privinta protectiei mediului. Statele trebuiau sa transpuna in legislatia nationala Directiva 99/2008 privind protectia mediului prin intermediul dreptului penal, se arata intr-un comunicat CE.

Directiva trebuia introdusa in legislatia nationala pana in decembrie 2010, insa zece tari membre nu au aplicat aceste masuri (Cipru, Cehia, Germania, Grecia, Italia, Lituatnia, Malta, Portugalia, Romania si Slovenia).

In plus, opt state membre, printre care si Romania, nu au respectat nici legislatia europeana cu privire la poluarea navelor. Directiva 123/2009 trebuia implementata pana pe 16 noiembrie 2010.

In cazul in care statele membre nu respecta regulile Uniunii Europene, cazul va ajunge la Curtea Europeana de Justitie.

Directiva 99/2008 prevede ca protectia mediului sa fie asigurata prin intermediul dreptului penal, iar statul poate sa reactioneze in cazurile serioase de incalcare a legii. In Directiva sunt incluse incalcari ale legii care pot fi considerate infractiuni, cum ar fi transportul ilegal al deseurilor sau comertul cu specii protejate de lege.

Directiva 123/2009 prevede ca eliminarea unor substante poluante a navelor reprezinta o infractiune.

Comisia Europeana a declansat, in martie, procedura de infringement pentru 5 zone din Romania, din cauza poluarii atmosferice cauzate de pulberile in suspensie, iar CE a cerut explicatii Guvernului Romaniei pe aceasta tema.

In ianuarie, CE a avertizat ca Romania risca infringementul si pentru lipsa hartilor de zgomot pentru orasele mari.

>>> Romania, amenintata cu infringementul din cauza poluarii pe care o provoaca navele
Mai mult »

Sibiul, de la Hermannstadt la PET–ersburg

De ce PET-ersburg? In niciun caz de la orasul rusesc Sankt Petersburg, al carui nume vine de la Sf. Petru si Tarul Petru cel Mare, si nici de la localitatea Petersddorf/Petresti din judetul Alba. Ci de la PET-uri, de care e plin orasul si de o vreme, albia Cibiniului. Pentru ca marti, pe raul care traverseaza (spre ghinionul lui) orasul nostru, naviga o intreaga flota de ambalaje de plastic. Spre bucuria localnicilor si turistilor, care, de pe la mal ori de pe poduri, fotografiau si filmau de zor evenimentul. Hai sa zicem ca noi, ca localnici, suntem obisnuiti cu tot felul de orori locale, de la caldaramul colturos de pe centru la fantana care da apa pe langa de pe acelasi centru, cu gropile gazului metan, cu cetele de caini „comunitari” care in curand vor depasi numarul localnicilor din comunitatea noastra. Dar ceilalti? ?ia care asteapta aici ca gaseasca Hamburgul si Salzburgul pe pamant (valah)? Pai lor le oferim subiecte de pus pe YouTube, ca alea cu artificuri, centrul istoric ori spectacole is cam multe si bat in monotonie.

Si totusi, ce s-a intamplat? S-o fi facut curatenie prin Turnisor pe la groapa neoficiala de gunoi si, ca sa nu se mai oboseasca oamenii atat, au tapat tot in apa, asa, la vrac, ca si asa Cibinul curge la vale? Probabil. Probabil si Garda de Mediu va avea un raspuns. Oricum, cine mai spune ca Cibinul e un rau mort, nu are dreptate. Uite ce viu si animat e el! Acuaparc, ce mai… C]t despre redenumirea din Sibiu/Hermannstadt in Sibiu/PET-ersburg, ne mai gandim. Ca e la concurenta cu Dogville, „dog” venind, logic, de la caine…

>>> Sibiul, de la Hermannstadt la PET–ersburg
Mai mult »

Lacul Cincis din Hunedoara, mutilat de gunoaie

Cum se incalzeste afara, zonele verzi din judet sunt invadate de gunoaiele hunedorenilor iesiti la „iarba verde”. Unul dintre locurile sufocate, pe anumite portiuni, de gunoaie este zona “numarul unu” de agrement a hunedorenilor, lacul Cincis. Din pacate, in loc sa fie motiv de mandrie, locul devine motiv de rusine pentru hunedorenii care isi aduc rudele sa viziteze splendida zona a padurenilor, care, pe anumite portiuni, este intesata de deseurile aruncate de hunedorenii sau turistii certati cu bunul – simt.

„Peisajul este superb, daca ar fi mai multa curatenie ar fi ceva de vis. Din pacate, se intampla sa stai pe patura si sa te trezesti cu o multime de ambalaje purtate de vant langa tine. Imi pare rau sa o spun, dar am fost nevoiti sa facem mai multe opriri cu masina pana am gasit un loc sa facem o fotografie cu lacul in fundal, fara ca gunoaiele sa fie, si ele, in spate”, spune Alina Popescu, o turista din Dolj, venita pentru cateva zile in vizita in judetul Hunedoara.

Amenzi, aproape deloc

Responsabilul pentru relatia cu mass-media din cadrul Serviciului de Gospodarire a Apelor Hunedoara (SGA), Aurica Lasconi, recunoaste ca sunt probleme, dar adauga ca lunar se fac controale in comune si orase, prin biroul de Inspectie a Apelor, iar verificari pe linie de salubrizare a cursurilor de apa se fac in perioada martie-aprilie si septembrie-octombrie, cu echipe mixte ale SGA Hunedoara, ale Garzii de Mediu, Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta si inspectori ai Prefecturii Hunedoara. Primaria Teliuc, spre exemplu, in raza administrativa a careia intra lacul Cincis, a primit un avertisment pe parcursul lunilor anterioare, dar, intre timp, a strans gunoaiele si a scapat de amenda. Potrivit celor doua institutii, pana acum nicio persoana fizica nu a fost amendata de SGA, pentru ca a aruncat deseuri la intamplare, in timp ce Garda de Mediu a aplicat acestei categorii de persoane doar doua sau trei amenzi.“Noi mai iesim aici, langa baraj (n.r.: Cincis), in week-end, ca ne-am saturat sa stam in apartament toata iarna. Pregatim un mic, un gratar… Insa in urma cu cateva luni se adunasera atat de multe gunoaie aruncate de ceilalti hunedoreni, care vin si ei aici, ca, inainte de a te aseza, trebuia neaparat sa le strangi. Privelistea era dezolanta. Acum vad ca a pus cineva o tablita: cum ca asta ar fi teren privat, asa ca oricine e binevenit, cu conditia sa isi stranga gunoaiele. Mi se pare normal sa fie asa”, spune Iulian Popa.

Primaria Hunedoara, amendata cu 35.000 de lei

Inspectorii SGA evita sa aplice amenzile cele mai drastice, care sunt consistente si, spun ei, ar afecta serios bugetele comunelor. Asta in conditiile in care valoarea amenzilor variaza intre 25.000 si 30.000 de lei pentru persoane fizice si intre 75.000 si 80.000 de lei pentru persoane juridice. De aceea, unde au fost constatate nereguli, au fost aplicate doar avertismente. Numai Primaria Hunedoara s-a ales cu o amenda de 35.000 de lei, pentru ca nu a respectat dispozitiile de la verificare din luna aprilie. Reprezentantii SGA Hunedoara si cei ai Garzii de Mediu adauga ca primarii se feresc, la randul lor, sa aplice amenzi persoanelor fizice, de teama urmarilor de ordin electoral. „Din pacate, nici primariile – care au atributii de control si sunt obligate prin lege sa faca verificari – nu aplica amenzi, pe criteriul ca, odata ce ai dat unei persoane o amenda, respectiva va vota la primele alegeri exact adversarul politic”, declara Aurica Lasconi.

Constientizare si amenzi

Comisarul-sef al Garzii de Mediu Hunedoara, Cristian Moldovan, tine sa precizeze ca, anul trecut, numai in zona lacului Cincis au fost desfasurate trei actiuni ample de strangere a gunoaielor, cu participarea catorva sute de voluntari. “A fost evenimentul Let’s do it, Romania, un altul organizat de Asociatia ZAM si unul organizat de Asociatia Pescarilor Sportivi. Insa eu as pune mai mare accent pe constientizare decat pe amenzi: copiii sa invete din clasele primare cum sa se comporte si de ce e atat de important sa protejeze mediul”, adauga Moldovan. El spune ca este foarte greu sa amendezi un hunedorean care si-a aruncat resturile de la picnic, pentru ca iti trebuie dovezi concrete. „In Occident exista voluntarii de mediu. Adica, daca cineva te-a vazut ca ai aruncat pe jos, iti face reclamatie si semneaza in calitate de martor. La noi, insa, nimeni nu accepta sa fie martor, iar amenzile ajung sa-mi fie contestate in instanta. Ba unii primari ma mai si acuza ca i-am sanctionat politic”, mai spune comisarul-sef de la Garda de Mediu.

Personal insuficient

Atat reprezentantii Garzii, cat si cei ai Serviciului de Gospodarire a Apelor Hunedoara sustin ca personalul pe care il au este, oricum, insuficient pentru cat ar fi de munca. „Este imposibil sa faci fata, avand in vedere ca noi avem doar cinci oameni, care asigura si deservirea barajului Cincis, si mentenanta, atat pentru dig, cat si pentru coada lacului care are, in total, o suprafata de 162 de hectare”, se plange Aurica Lasconi. La fel si Cristian Moldovan, seful Garzii de Mediu Hunedoara, care spune ca are in subordine doar 16 comisari, ce raspund de 14 municipii si orase, avand la dispozitie doar patru autoturisme si cate 100 de litri de carburant alocati lunar pentru deplasari.

>>> Lacul Cincis din Hunedoara, mutilat de gunoaie
Mai mult »

Marea Hoinareala 2011

Grupul Ecologic de Colaborare Nera lanseaza, vineri, o noua Hoinareala in Muntii Aninei. Calatorii cu trenul pe cea mai veche cale ferata montana din Romania, prezentarea ecoturistica a orasului Anina si a Rezervatiei Naturale Buhui fac parte din programul evenimentului la care sunt asteptati sa participe toti cei dornici de turism.

Monitorizarea mediului si promovarea ecoturismului in Microregiunea Dunare-Nera-Caras. Acesta este scopul actiunii care incepe vineri, de la ora 7, in gara Oravita, punct de pornire pentru o calatorie cu trenul pe Semeringul Banatean pe ruta Oravita – Lisava – Ciudanovita – Garliste – Anina (cea mai veche cale ferata montana din Romania).

Dupa o prezentare ecoturistica a traseului Semeringului Banatean de catre Iulia Grumeza – ghid de practicare a turismului in echipa Anina – se va merge la haldele de deseuri miniere de pe teritoriul localitatii Anina. Va urma o prezentare ecoturistica a orasului Anina si a rezervatiei naturale Buhui – Marghitas. Se vor face apoi analize fizico – chimice ale apei din lacul Buhui, in incinta cantonului silvic Buhui.
Intre orele 13.15 – 13.30 va avea loc o prezentare ecoturistica a traseului Cheile Minisului si rezervatiei naturale Izvorul Bigar din Parcul National Cheile Nerei – Beusnita, urmata de prezentarea izbucului Bigar si a punctului belvedere de la Bigar.
Excursia se va incheia la lacul Gura Golambului. „Asteptam pe oricine este interesat de evenimentul nostru. Alaturi de noi si-au anuntat participarea 20 de voluntari, elevi si studenti din Timisoara, Anina, Moldova Noua si Oravita. Ce ne propunem este sa promovam turismul din aceasta zona a Banatului, dar si sa tragem un semnal de alarma asupra poluarii unor zone”, a precizat Cornel Popovici Sturza, presedinte al Grupului Ecologic de Colaborare Nera, organizator al actiunii.
Evenimentul face parte dintr-un proiect din programul de colaborare Romania-Serbia.

>>> Marea Hoinareala 2011
Mai mult »

Soimul dunarean (Falco cherrug) a disparut aproape in totalitate de pe teritoriul Romaniei

Enel Romania si Asociatia Grupul Milvus au realizat prima actiune de inelare a trei pui de soim dunarean, singura familie din aceasta specie rara, cunoscuta in prezent in Romania.

Trei pui de soim dunarean au fost inelati

In acelasi timp, unul dintre exemplare a fost echipat, pentru prima data in tara noastra, cu un aparat ultraperformant dotat cu GPS. Astfel, vor fi colectate zilnic date legate de traseul soimului, ce vor fi transmise prin satelit si analizate de specialisti. Informatiile obtinute vor contribui la o mai buna cunoastere a migratiei soimilor si la protejarea acestei specii rare.

Operatiunea s-a desfasurat in cursul serii de marti, 14 iunie, fiind necesara interventia unei echipe a Enel. Cuibul soimilor este situat pe un stalp de inalta tensiune, aflat in administrarea Enel Distributie Banat, in campia Torontalului, judetul Timis.

Soimul dunarean (Falco cherrug) a disparut aproape in totalitate de pe teritoriul Romaniei, ultimele perechi cuibaritoare fiind depistate in muntii Dobrogei, in urma cu cativa ani.

Uniunea Europeana, prin programul LIFE+, finanteaza un proiect al carui obiectiv principal este conservarea soimului dunarean in Romania, Ungaria, Bulgaria siSlovacia. Specia este listata in anexele diferitelor conventii internationale si este mentionata ca „amenintata” pe Lista Rosie a IUCN. In Romania, acest proiect este implementat de catre doua organizatii neguvernamentale, Asociatia Grupul Milvus respectiv Societatea Ornitologica Romana.

Degradarea habitatelor, folosirea pesticidelor sau lipsa locurilor de cuibarit sunt doar cateva dintre principalele cauze ale scaderii numarului soimilor dunareni intr-un ritm accentuat. Una dintre caracteristicile speciilor de soimi este faptul ca nu isi construiesc cuib. Astfel, in lipsa alternativelor, o parte insemnata a perechilor de soim dunarean isi creste puii in cuiburi construite de alte pasari rapitoare, pe stalpii de inalta tensiune.

Un caz similar este si cel din Timis. Aici, singura pereche cuibaritoare din Romania, identificata pana in prezent, si-a gasit adapost intr-un cuib construit pe un stalp de electricitate, aflat sub tutela Enel Distributie Banat. Aceasta actiune constituie doar un prim pas in colaborarea dintre Enel si Grupul Milvus.

>>> Soimul dunarean (Falco cherrug) a disparut aproape in totalitate de pe teritoriul Romaniei
Mai mult »

Braconaj la Gura Portitei

In cursul zilei de ieri, politistii de frontiera tulceni au confiscat 35 de kilograme de peste proaspat si 430 m de plasa monofilament a carei detinere si utilizare este interzisa prin lege.

Daniel O. (25 de ani) a fost depistat la Portita avand asupra sa doi saci din rafie in interiorul carora se aflau plase de pescuit tip monofilament cu captura de peste. In urma controlului, au fost ridicate in vederea confiscarii 9 plase monofilament cu lungimea totala de 430 metri si 35 de kilograme de peste proaspat din specia caras.

„Tanarul a declarat ca a pescuit in dimineata zilei de 15 iunie in zona lacului Golovita, iar pestele capturat era pentru consumul propriu. Intreaga cantitate de peste a fost predata unei societati comerciale de profil, iar celui in cauza i-au fost intocmite actele premergatoare inceperii urmaririi penale sub aspectul savarsirii infractiunii de detinere si folosire la pescuit de plase monofilament“, spune Natalia Agighioleanu, purtator de cuvant al Inspectoratului Judetean de Politie de Frontiera Tulcea.

>>> Braconaj la Gura Portitei
Mai mult »

Antilopa araba a fost salvata de la disparitie

Atilopa araba regala (Oryx leucoryx), care a fost vanata pana aproape a disparut, are acum un viitor mai bun, potrivit ultimelor date publicate in Lista Rosie a Speciilor Amenintate a IUCN – Red List of Threatened Species.

“Salvarea antilopei arabe de la extinctie este un lucru deosebit de important si un adevarat succes al eforturilor de conservare, pe care speram sa il repetam si in ceea ce priveste alte specii amenintate”, a declarat Razan Khalifa Al Mubarak, director general al Agentiei pentru Mediu din Abu Dhabi.

Antilopa araba, o specie care traieste doar in peninsula arabica, este cunoscuta de localnici drept Al Maha. Se crede ca ultimul exemplar salbatic a fost impuscat in 1972. Anul acesta, datorita imperecherilor reusite in captivitate si eforturilor de re-introducere a speciei, antilopa araba a fost listata drept specie vulnerabila in Lista Rosie, de la specie amenintata. Aceasta este pentru prima oara cand o specie catalogata drept disparuta in salbaticie, reuseste sa isi revina atat de bine.

Desi ea a avut noroc, alte specii nu traiesc momente prea placute. Din cele 19 specii de amfibieni adaugate pe Lista Rosie anul acesta, opt sunt clasificate drept critic amenintate, inclusiv Atelopus patazensis, o specie de broasca arlechin din Peru siDendrotriton chujorum, o salamandra pitica din Guatemala. Amfibienii raman grupul cu riscul cel mai mare de disparitie, cu 41% din specii amenintate. Cauzele principale sunt pierderea habitatului, poluarea, bolile si speciile invazive.

In cazul reptilelor endemice din Noua Caledonie, care au fost clasificate pentru prima oara, 67% din speciile din acest grup, pentru care exista suficiente informatii, sunt amenintate cu disparitia.

“Cheia pentru oprirea crizei extinctiei este inlaturarea principalelor amenintari asupra speciilor si mediului inconjurator. Doar dupa aceea, viitorul lor va fi unul sigur. Lista Rosie a IUCN le furnizeaza persoanelor care iau decizii o baza incredibila de date, nu doar despre statusul de conservare a speciilor, ci si despre amenintari si actiunile necesare”, a spue Simon Stuart, presedintele comisiei pentru Supravietuirea Speciilor de la IUCN.

O alta specie amenintata, nou clasificata, este tarsierul lui Wallace (Tarsius wallacei).Primata a fost descoperita in 2010 si traieste doar in doua zone mici din Sulawesi, Indonezia. Fata de varul sau, tarsierul din insula Siau, adaugat si el pe Lista Rosie si clasificat drept critic amenintat, despre tarsierul lui Wallace nu exista multe informatii.

Din cele 248 specii de homari, 35% sunt clasificati la “Lipsa de informatii”, incusluv homarul caraibean spinos (Panulirus argus). Peste 1,2 miliarde de oameni depinde de speciile marine pentru mancare si asigurarea traiului, asa ca obtinerea de informatii despre ele este esentiala.

Pierderea biodiversitatii este una din cele mai mari crize ale lumii, din prezent, foarte multe specii fiind critic amenintate cu disparitia. Estimarile Listei Rosii arata ca disparitia lor are loc de 100-1.000 de ori mai repede decat in mod normal. Cauzele sunt nenumarate: de la distrugerea habitatului, schimbarile climatice, comertul ilegal cu animale,la raspandirea speciilor invazive.

>>> Antilopa araba a fost salvata de la disparitie
Mai mult »

Peste 600.000 euro pentru fermele de semi-subzistenţă

* aceasta este valoarea totală a sprijinului financiar ce va fi acordat celor 83 de fermieri brăileni selectaţi după depunerea cererilor în cadrul Măsurii 141 *

Ministerul Agriculturii a publicat, zilele acestea, raportul de selecţie a proiectelor de finanţare a fermelor de semi-subzistenţă în cadrul Măsurii 141, componentă a Programului Naţional de Dezvoltare Regională (PNDR). Potrivit raportului amintit, din proiectele depuse în sesiunea de la finalul anului trecut, judeţul nostru are un număr de 83 de proiecte selectate. Cu alte cuvinte, 83 de producători agricoli care administrează o afacere de mici dimensiuni în domeniu urmează să primească o formă de sprijin financiar nerambursabil în cuantum de 7.500 euro per proiect. Astfel, valoarea totală a sprijinului financiar aferent judeţului nostru pe această măsură, pentru sesiunea de la final de 2010, este de 622.500 euro. Trebuie menţionat că este vorba despre valoarea maximă acordată numai dacă, după verificările ulterioare, se constată respectarea termenilor angajaţi la semnarea contractului de finanţare.

Pentru a beneficia de aceşti bani, fermierii vor pune în practică un plan de afaceri care acoperă o perioadă de 5 ani, exact intervalul în care primesc sprijinul nerambursabil, plan care are ca finalitate creşterea valorii economice a exploataţiei respective. Detaliat, beneficiarii vor primi un sprijin financiar în cuantum de 1.500 euro/an/fermă pe o perioadă de 5 ani, condiţia fiind aceea ca, după perioada de finanţare, valoarea exploataţiei să crească cel puţin cu 3.600 euro.

 În plus, un alt rezultat urmărit este creşterea cu 20% a valorii producţiei agricole obţinute destinate vânzării.
Dacă la verificare ferma de semi-subzistenţă nu îndeplineşte conformitatea cu planul de afaceri, aceasta nu va mai beneficia de sprijin în următorii 2 ani, dar beneficiarul nu va returna sumele primite.

Cererile de finanţare prin intermediul Măsurii 141 - Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă se primesc la Direcţia de Dezvoltare Rurală din cadrul DADR Brăila. Beneficiarii eligibili sunt persoanele fizice în vârstă de până la 62 ani, care desfăşoară activităţi economice, în principal activităţi agricole, comercializează o parte din producţia obţinută, au o exploataţie agricolă de mici dimensiuni înregistrată în Registrul agricol.
Alocarea financiară a măsurii pentru perioada 2007 - 2013 este de 476 milioane euro, din care 20% este contribuţia Guvernului României, iar diferenţa de la Uniunea Europeană.

>>> Peste 600.000 euro pentru fermele de semi-subzistenţă - Obiectiv Vocea Brailei, liderul presei brailene
Mai mult »

Ziua Nationala a Fructelor – 18 iunie

Evenimentul culminant dedicat de Granini in cinstea Zilei Nationale a Fructelor are loc pe 18 si 19 iunie in parcul Herestrau. Petrecerea fructelor din Bucuresti este ultima din seria evenimentelor organizate in Timisoara, Iasi si Brasov unde zeci de mii de oamenii s-au adunat pentru a celebra fructele ce le coloreaza viata zi de zi.

Granini in parteneriat cu Primaria Bucuresti asteapta toti bucurestenii in Parcul Herestrau, la sfarsitul acestei saptamani pentru doua zile pline de culoare si energie in compania celor mai iubite fructe – mere, portocale, struguri, coacaze si multe altele.

Ziua Nationala a Fructelor a fost sarbatorita in mediul online printr-o competitie care a inclus patru bloggeri cunoscuti care si-au sustinut fructul favorit. Astfel, grapefruitul, promovat de Cabral, a fost desemnat fructul preferat al blogosferei, adunand peste 3.400 de la voturi de la cititorii blogurilor. Celelate fructe incluse in concurs au fost marul, sustinut de Adrian Hadean, strugurii preferati de Simona Tache si portocala, promovata de Adrian Ciubotaru. 20 dintre cititorii lui Cabral care au votat fructul preferat vor fi invitati speciali la petrecerea Zilei Nationale a Fructelor, de pe 18 iunie.

“La randul meu, ca doctor, cunosc foarte bine beneficiile consumului regulat de fructe si am fost incantat de actiunea propusa de compania dvs., pentru ca toata lumea sa ajunga sa aprecieze obiceiul acesta sanatos. Cu mic, cu mare, ii invit pe toti bucurestenii pe 18-19 iunie in Parcul Herestrau, sa spunem impreuna La multi ani! fructelor” a declarat Sorin Oprescu, Primarul Municipiului Bucuresti.

Activitatile pe care Granini le-a pregatit pentru iubitorii de fructe se intampla sambata si duminica de la 10 dimineata, pana seara la ora 22. Pe langa sarbatoarea fructelor, cei prezenti in parcul Herestrau se vor putea bucura si de spectacolele celor de la Teatrul Masca.

“Timp de patru saptamani Carava Granini a serbat in toata tara beneficiile fructelor si a consumului de sucuri naturale din fructe. Sarbatoarea din Bucuresti incheie seria evenimentelor dedicate Zilei Nationale a Fructelor. Toata lumea este invitata si Granini va asteapta cu patru zone de activitati in care am pregatit o multime de surprize si concursuri. Anul acesta a fost o premiera, dar vrem ca aceasta sarbatoare sa devina o traditie pentru toti cei care indragesc fructele”, a declarat Elena Maracine, Category Manager Soft Drinks & Water in cadrul companiei URBB.

Granini a pregatit patru zone de activitati, potrivite pentru toate varstele. In zona de relaxare am pregatit cocktailuri multicolore si cele mai delicioase salate de fructe, iar din zona targ vizitatorii pot cumpara fructe proaspete si sucurile Granini. Celor mici le-am pregatit zona pentru copii unde mascotele noastre fructele ii asteapta cu diverse activitati, jocuri pe Wii si face-painting.

O alta atractie a evenimentelor va fi cu siguranta zona de concerte unde energia fructelor explodeaza sambata seara incepand cu ora 18:00 impreuna cu Smiley, Keo, Connect-R si DJ Sava. Duminica de la ora 20:00 distractia este asigurata de Andreea Balan, DJ Sava si Directia 5.

Toti cei care vor participa la actiunile Granini vor putea semna Petitia Fructelor pentru sansa ca ziua de 18 iunie sa devina in mod oficial ziua dedicata fructelor si sa fie un prilej de sarbatoare in fiecare an.

Pe www.ziuanationalaafructelor.ro se gasesc toate detaliile despre evenimentul din Bucuresti, precum si poze de la sarbatorile din celelalte trei orase: Timisoara, Iasi si Brasov.

Granini este un produs de inalta calitate, 100% natural, apreciat in peste 74 de tari pentru atributele sale: fara coloranti, fara conservanti, fara fructe si legume modificate genetic. Produsele Granini pastreaza gustul autentic si natural al fructelor si brandul este in mod continuu interesat de evolutia preferintelor consumatorilor pentru a oferi energie si stare de bine prin calitatea produselor.

>>> Ziua Nationala a Fructelor – 18 iunie
Mai mult »

In ciuda suprafetei forestiere mai reduse decat media europeana, exploatarea inregistreaza un avant puternic

Povestea cu Romania ca fiind o tara de legenda, cu paduri intinse si greu de patruns tinde sa devina un mit. Romania nu mai este de mult timp o tara a padurilor, iar acest lucru este demonstrat de o statistica europeana.

Potrivit Eurostat, institutul european de statistica, padurile din Romania aveau in 2010 o pondere de 29% in suprafata tarii. Ceea ce plaseaza tara noastra aproape de coada clasamentului, pe locul 19 in topul suprafetei impadurite din statele UE. Cu mult sub media europeana, care este de 41%.
Suprafata impadurita

Cea mai de ‘nepatruns’ tara, cu cele mai intinse paduri, este Finlanda. Astfel, padurea ocupa 77% din suprafata Finlandei. Foarte aproape, pe a doua pozitie, se situeaza Suedia, unde suprafata impadurita domina 76% din suprafata totala a tarii. Urmatoarele state cu paduri bogate sunt: Slovenia (63% reprezinta padurile din suprafata tarii), Letonia (56%), Spania (55%), Estonia (54%). Practic, statele baltice ocupa locurile 3,4 si 6.
La polul opus, cele mai ‘golase’ tari sunt Malta (sub 0,5%), Olanda (11%), Irlanda (12%), Marea Britanie (12%). Situatia din Malta este explicabila prin faptul ca suprafata tarii este extrem de mica.
Media europeana este de 41%. Astfel, aproape jumatate din Uniunea Europeana este acoperita cu paduri.

Exploatare

In Romania, in ciuda suprafetei forestiere mai reduse decat media europeana, exploatarea inregistreaza un avant puternic. Potrivit unor calcule realizate de Econtext, in tara noastre se exploateaza masa lemnoasa in valoare de 300 de milioane de euro in fiecare an.

>>> In ciuda suprafetei forestiere mai reduse decat media europeana, exploatarea inregistreaza un avant puternic
Mai mult »

De ce sa mergem la Baile Olanesti ?

In primului rand pentru ca centrul turistic, impreuna cu aleea izvoarelor, din Statiunea Baile Olanesti au fost integral modernizate in 2010 prin fonduri PHARE, totodata deschizandu-se 3 obiective majore in parcul central (piscina acoperita cu apa termala, centru balnear, parcare supraetajata de 200 locuri).

Apoi, pentru ca:
Baile Olanesti este Statiunea cu cele mai multe izvoare din tara (35 la numar) si numeroase sonde cu apa sulfuroasa pentru BAI.

Apele izvoarelor din Statiunea Baile Olanesti au fost medaliate cu AUR la Expozitia Internationala de la Viena, datorita eficientei lor in tratamentele medicale.



Izvoarele locale au efecte superioare apelor din Statiuni climaterice europene cu renume. In urma studiilor comparative cu alte ape minerale din Europa, s-a constatat ca:

izvorul mineral nr. 24 din Baile Olanesti, egaleaza sau depaseste efectele apelor de la Contrexville, Karlsbad, Martingni, Viltel, Evian, Tahanon, pentru tratarea afectiunilor renale

izvorul mineral nr. 2 are actiune egala ori superioara apelor minerale de la Eaux-Bonnes, Barroger, Aix-Ies-Bains, Baden, Weisbaden, Achen

izvoarele minerale nr. 3 si nr. 9 au calitati similare apelor minerale de la Ems si Eaux Bonnes

sursa minerala nr. 20 (folosită pentru bai) depaseste calitatile celor din Hall, Salies de Beaum, Bax, Eaux Bonnes.



Apele izvoarelor din Olanesti pot trata o gama larga de afectiuni, de la afectiuni digestive, afectiuni renale si ale cailor urinare, afectiuni cronice ale ficatului si cailor biliare, afectiuni respiratorii, afectiuni metabolice si de nutritie, afectiuni dermatologice si afectiuni alergice pana la boli profesionale, afectiuni cardiovasculare, afectiuni asociate, afectiuni endocrine, afectiuni ginecologice cronice.

Mediul inconjurator si climatul permit urmarea unei cure de climatologie ce are ca rezultat calmarea, linistirea si eliberarea de stres.

Exista numeroase facilitati in vederea urmarii tratamentelor, atat cu ape minerale cat si pentru bai cu ape sulfuroase termale, fototerapie, hidroterapie, termoterapie, kinetoterapie si fizioterapie.



Sub controlul personalului medico-sanitar de specialitate se poate urma o dietoterapie care incadreaza toate afectiunile cu indicatii pentru Olanesti si care necesita un regim alimentar.

Statiunea intruneste conditiile optime practicarii diferitelor forme de turism: turism balnear, turism montan, agroturism, turism monahal, sportiv, de odihna si relaxare.



Statiunea se afla intr-o zona montana inconjurata de rezervatii naturale deschise vizitatorilor, precum Rezervatia de Tisa si Rezervatia naturala Stogu (in cadrul Parcului National Buila-Vanturarita), precum si rezervatia Radita - Manzu din Muntii Capatanii, rezervatia Lacul Frumos din Mosoroasa si Rezervatia de Nuferi Albi si Galbeni din Baile Olanesti.

Bisericile din Olanesti, precum si schiturile si manastirile din imediata apropiere reprezinta o foarte buna ocazie pentru turismul monahal.



Poti opta si pentru o oferta de cazara foarte avantajoasa: cazare de doua zile fara masa pentru un hotel de trei stele din Baile Olanesti, care te costa 8 euro. Cu la fel de putini bani te poti caza la Pensiunea Izvoare, de trei stele, tot in Baile Olanesti, pentru doua zile.

>>> De ce sa mergem la Baile Olanesti ? | Agricultura ecologica si produsele traditionale
Mai mult »

Afaceri cu lapte ecologic de vaca

Peste 300 de familii din judetul Iasi produc lapte de vaca 100% natural.

Familia Ciobanu creste sapte vacute in sistem ecologic, care dau in fiecare zi 100 de litri de lapte sanatos. Intr-o camera de procesare lapte, acesta este transformat in branza de toate felurile si smantana.

Investitia porneste de la 10.000 de lei, avand in vedere ca legea cere ca in camera de prelucrare sa existe cel putin un frigider, dar si apa curenta. Plus un grajd incapator si curat - astfel ca vacutele sa nu stea ingramadite si sa nu fie stresate.

In ceea ce priveste hrana - pascutul nu este suficient. Vacile primesc lucerna, dar si amestecuri de tarate, ca sa dea lapte mai mult si mai gras.

Chiar si asa, avand in vedere ca un kilogram de branza se vinde la piata cu minim 10 lei, profitul este ca si garantat. Peste 200 de lei, zilnic.

In acelasi tip de afacere a investit si familia Ursu, dupa ce munca in strainatate nu a mai dat roade bune.

Vaca este o uzina vie care ne aduce zilnic bani in casa. Iata o afacere prospera in vremuri de criza.

>>> Afaceri cu lapte ecologic de vaca | Gazeta de agricultura
Mai mult »

Dominique Ristori: Agricultura ar putea fi o afacere extrem de profitabila pentru Romania

La nivelul Europei, produsele agricole s-au scumpit în ultimele 12 luni cu 24%
Cea mai mare provocare a României va fi să-şi schimbe politicile din domeniu, a spus şeful JRC


România ar avea foarte mult de câştigat, dacă ar reuşi să-şi eficientizeze sectorul agricol, în condiţiile în care deţine o diversitate de culturi foarte mare şi în contextul în care la nivel european preţurile pentru produsele agricole au decolat în ultimul an, este de părere directorul general al Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene (JRC - Joint Research Centre of European Comission), Dominique Ristori.

Oficialul european susţine că România are un rol important în Europa în ceea ce priveşte cercetarea mai ales în domenii cum ar fi energia şi agricultura, două sectoare economice cu potenţial enorm. "România joacă un rol important în cercetarea europeană şi are un potenţial enorm în ceea ce priveşte cercetarea. După cum am discutat cu autorităţile locale, a determinat şi domeniile-cheie în care România are un potenţial foarte mare. Printre acestea aş putea spune că domeniul energetic este unul din cele mai importante. Am discutat despre aspecte-cheie din acest domeniu, cum ar fi dezvoltarea de surse de energie, energie nucleară, eoliană, dar şi despre dezvoltarea de reţele noi de distribuţie, dar şi aspecte legate de eficienţa energetică. Un alt domeniu despre care am discutat, în întâlnirile pe care le-am avut, este agricultura, iar ţinând cont de potenţialul agriculturii româneşti, putem spune că România are un rol important în Europa", a declarat, pentru Curierul Naţional, Dominique Ristori.

"Agricultura românească trebuie tratată dintr-o perspectivă europeană"

Întrebat ce trebuie să facă România pentru a creşte eficienţa sectorului agricol, oficialul european a precizat că autorităţile trebuie să trateze agricultura dintr-o perspectivă europeană şi nu doar naţională. "Cred că agricultura în România trebuie privită dintr-o nouă perspectivă. Nu doar dintr-o perspectivă naţională, cât dintr-o perspectivă europeană. Trebuie luate deciziile corecte, în special, în ceea ce priveşte culturile pe care România le poate susţine şi care să fie benefice economiei naţionale. Altfel va fi imposibil pentru România să ofere garanţii în ceea ce priveşte siguranţa alimentară pentru populaţia sa sau să asigure necesarul de la nivel european", a afirmat reprezentantul Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene.
Ristori ne-a mai explicat că cea mai mare provocare a României, în a transforma agricultura într-o afacere profitabilă, va fi schimbarea politicilor. "Un lucru este clar, că cea mai mare provocare a României în ceea ce priveşte agricultura va fi aceea de a adopta o nouă politică referitoare la agricultură şi să revină un exportator aşa cum a fost în trecut. Agricultura poate deveni o afacere profitabilă pentru România, mai ales ţinând cont de aspectele economice actuale, în care, în Europa, preţurile pentru produsele agricole au crescut în ultimele 12 luni cu 24%", ne-a mai spus Dominique Ristori.

Misiunea Centrului Comun de Cercetare este asigurarea de asistenţă ştiinţifică şi tehnică, în conceperea, dezvoltarea, implementarea şi monitorizarea politicilor Uniunii Europene, ca răspuns la exigenţele acesteia. Fiind un serviciu al Comisiei Europene, JRC funcţionează ca un centru de referinţă pe probleme de ştiinţă şi tehnologie pentru Uniune. JRC are mai mult de 2.700 de angajaţi şi 7 institute de cercetare aflate în 5 state membre: Belgia, Germania, Italia, Olanda şi Spania. JRC cooperează cu un număr mare de organizaţii publice şi private cum ar fi centre de cercetare, universităţi, organe legislative, autorităţi locale, asociaţii industriale şi societăţi din cadrul reţelelor care îi susţin activitatea instituţională (şi anume activităţi finanţate direct de la bugetul Comisiei Europene).

>>> Curierul National - 17 Iunie 2011 » Dominique Ristori: Agricultura ar putea fi o afacere extrem de profitabila pentru Romania
Mai mult »

Statul vrea sa impoziteze fermierii care cultiva peste 20 hectare de teren

In aceasta categorie intra si 602 agricultori din Prahova
Stransi cu usa de Guvernul Boc pentru a creste necontenit incasarile la bugetul saracit al statului, mai marii Agentiei Nationale de Administrare Fiscala au pus ochii, mai nou, nu doar pe impozitarea averilor nedeclarate ale bogatilor Romaniei, ci si pe taxarea veniturilor...agricultorilor. Atentie, este vorba doar despre aceia care cultiva suprafete ce depasesc 20 de hectare si care desfasoara o activitate in scop comercial. In cazul in care veniturile incasate din vanzarea recoltelor depasesc, intr-un an, 35.000 de euro, acestia ar putea fi obligati – masura fiind, deocamdata, in faza de proiect de lege – la plata TVA, precum restul persoanelor fizice sau juridice care depasesc plafonul valoric respectiv. Mai mult decat atat, aceasta taxa ar urma sa fie perceputa nu doar in viitor, ci retroactiv, pe ultimii cinci ani, fapt care va face si mai dificila munca functionarilor ANAF, deoarece vor fi obligati sa rasfoiasca munti de dosare cu bilanturi contabile!
In cazul judetului nostru, in categoria platitorilor de TVA ar putea fi cuprinsi 602 fermieri, intrucat acestia lucreaza peste 20 de hectare de teren agricol fiecare, potrivit directorului adjunct al APIA- Sucursala Prahova, Gabriela Buligescu. Interlocutoarea noastra a tinut sa mai precizeze ca, daca o asemenea masura va deveni lege, fermierii vor achita TVA exclusiv pentru sumele provenite din comercializarea produselor agricole, nu si pentru subventiile incasate de la Uniunea Europeana sau de la bugetul Ministerului Agriculturii, deoarece, potrivit directivelor europene, aceste fonduri "sunt neimpozabile si netaxabile".
Dintr-o situatie a ministerului de resort rezulta ca aproape jumatate din suprafata agricola a Romaniei este lucrata de catre persoane fizice, in timp ce societatile comerciale exploateaza mai bine de patru milioane de hectare, iar alte 17.500 de hectare sunt cultivate de catre taranii care si-au infiintat firme (PFA-uri). Cand s-a gandit la taxarea fermierilor, Executivul a avut, probabil, in vedere nu doar cresterea incasarilor la bugetul statului, ci si diminuarea evaziunii fiscale din acest sector, fenomen care a atins cote ingrijoratoare. O recunoaste public pana si directorul Serviciului Roman de Informatii - George Maior: "Agricultura este domeniul in care se afla cei mai multi bani negri. Acest sector inglobeaza aproximativ 60 la suta din totalul economiei subterane. Numai in 2009, economia neagra a adus un prejudiciu de 80 de miliarde de lei, reprezentand circa 35 la suta din PIB. In urma unor actiuni si masuri ferme, si a crearii unei structuri integrate, in ultimii doi ani acest procent a fost diminuat cu aproape 10 procente".

>>> Statul vrea sa impoziteze fermierii care cultiva peste 20 hectare de teren - Ziarul Prahova
Mai mult »

Un CAP nedesfiinţat la revoluţie acum face super-profit şi dă tractoriştilor lefuri de 2300 euro

CAP-ul capitalist de la Curtici are o cifră de afaceri de 10 milioane de euro pe an, plăteşte asociaţilor câte 1500 de kilograme de grâu la hectar, un record naţional, iar tractoriştii câştigă 2300 de euro pe lună.

În 1987 inginerul agronom Dimitrie Muscă a fost numit preşedinte şi inginer şef la "CAP Lumea Nouă" din localitatea arădeană Curtici. În doar doi ani, cooperativa a trecut de la 500.000 lei pierdere la 9 milioane lei profit şi le-a făcut ţăranilor brutărie în sat. Apoi a venit Revoluţia şi marea împroprietărire postdecembristă. Într-o zi, Muscă s-a trezit în curtea CAP-ului cu majoritatea proaspeţilor proprietari de terenuri. "«Noi nu vrem să se desfiinţeze CAP-ul nostru. Cu ce o să ne alegem fiecare? Cu o cărămidă din grajd pe care s-o ducem acasă? Vrem să rămânem în continuare în asociaţie, iar tu să ne conduci pe mai departe, că ai făcut treabă bună până acum»", îşi aminteşte inginerul.

Douăzeci şi unu de ani mai târziu, Dimitrie Muscă conduce practic acelaşi CAP, convertit însă într-o întreprindere agricolă capitalistă numită Combinatul Agroindustrial Curtici (CAI Curtici). Asociaţia obţine producţii record şi desfăşoară o mulţime de afaceri colaterale care, toate la un loc, generează o cifră de afaceri anuală de aproape 10 milioane de euro. Membrii asociaţiei sunt cei 2200 de ţărani din Curtici şi din satele învecinate care au acceptat să-şi lucreze mai departe pământurile la comun: "Pământul este al oamenilor ca şi tot patrimonial de aici. În 1989, lucram o suprafaţă de 2200 de hectare de pământ şi din asociaţie au ieşit vreo 240 ha. La început, lumea a fost reticentă şi ne-a acuzat că facem CAP în democraţie. Pe ăia i-am despăgubit cu exact partea care le-a revenit în funcţie de suprafaţa de pământ şi capitalul pe care-l deţineau. Pe parcurs, mulţi dintre ţăranii din zonă şi-au dat seama de utilitatea intrării în asociaţie astfel încât, Combinatul Agroindustrial Curtici lucrează astăzi 5.850 hectare de pământ", spune Muscă care pe lângă funcţia de director general este şi asociat cu un hectar de teren în CAI Curtici.

Ce dividende primeşte un asociat la CAI Curtici

În contextul în care în majoritatea satelor României cantitatea de grâne pe care un ţăran o primeşte când îşi arendează pământul nu depăşeşte 600 kg/ha, ţăranii de la asociaţia din Curtici au beneficii de 2,5 ori mai mari: "Omul primeşte în medie 1500 de kilograme de cereale pe hectarul de pământ adus în societate. Cantitatea de o tonă şi jumătate la hectar nu se dă nici în ţară, nici în Europa şi nu se dă nicăieri în lume. Cu toate că am dat atât de mult ne-a rămas şi profit substanţial în fiecare an, fiindcă noi avem nişte performanţe deosebite şi ne-a dat mâna. Doar anul trecut am făcut sub 6 tone de grâu pentru că ne-a lovit o grindină puternică pe 1260 hectare cu grâu şi pe 860 hectare de porumb. În rest, în ultimii 10 ani, noi am făcut în medie aproximativ 7000 de kilograme de grâu la hectar, porumb boabe între 11 şi 12 tone la hectar şi floarea soarelui peste 3200 kg/ha", spune Muscă.

Forma de plată e flexibilă. Pentru fiecare hectar de teren adus în asociaţie, un membru poate opta să primească fie 750 de kilograme de porumb boabe uscat şi 750 de kilograme de grâu, fie contravaloarea în bani a grânelor la preţul pieţei. De asemenea, în locul celor 750 de kilograme de grâu poate alege să primească 300 de kilograme de pâine: "Primeşte bonuri şi vine şi îşi ia de ele în fiecare zi pâinea proaspătă de la brutăriile noastre", explică inginerul.

În ciuda ratei de profit mari, între asociaţi şi directorul "CAP-ului" mai apar uneori divergenţe: "Au venit oameni şi mi-au spus: .Atunci m-am supărat şi am vrut să plec pentru că nu mai era o pretenţie normală. Dar au înţeles că e nevoie şi de bani pentru investiţii şi s-au potolit", mai spune Muscă.

Cum a crescut averea pusă "la comun"

Din profit, asociaţia agricolă de la Curtici investeşte anual în utilaje aproximativ un milion de euro: "În '90 am început cu 4 camioane şi un tractor. Acum numai în mecanizare avem băgate 8,5 milioane de euro. În parcul de utilaje avem numai supercombine Class, tractoare Fendt, maşini de semănat păioase şi prăşitoare marca Horsch din Germania. Toată tehnica este de calitate nemţească. Chiar acum am cumpărat şi 3 tiruri Scania".

În prezent, asociaţia ţăranilor din Curtici a dezvoltat o paletă de afaceri integrate care transformă producţia agricolă primară în produse alimentare cu valoare adăugată ridicată: "Producţia vegetală e folosită ca nutreţ pentru animale şi pentru obţinerea de produse de panificaţie-patiserie. Avem o fermă cu 200 de vaci de carne şi 860 de capete de vaci Holstein cu producţii mari de lapte, astfel încât la ora actuală facem 9500-10.000 de litri de lapte producţie medie pe cap de animal. Am construit o fabrică cu 17 produse ale laptelui. Avem şi un complex ultramodern cu 25.000 de capete de porci şi am deschis o unitate de abatorizare cu ştampilă ovală, care ne permite să ne vindem marfa oriunde în UE. Deţinem şi o reţea de 27 de magazine proprii în judeţele Arad şi Timiş în care desfacem exclusiv produsele noastre: pâine, cozonaci, produse de patiserie, lactate, carne, salam şi cârnaţi, pepeni şi legume. Încasările zilnice acum sunt în medie de 40.000 euro, bani care se adună cash şi care ne ajută să nu avem probleme de lichiditate. În plus suntem şi proprietarii unui restaurant şi ai unei mini-grădini zoologice pentru copiii din Curtici", susţine directorul CAP-ului.

Inginerul Muscă şi-a ridicat în cap satul natal

Dimitrie Muscă e de loc din comuna Olari, aflată la doar 15 kilometri de Curtici: "Mă ştiau oamenii, că între cele două localităţi e o aruncătură de băţ şi nu sunt lucruri care să nu se audă şi să se ştie ce am făcut şi că oamenii sunt foarte mulţumiţi. La sfârşit de săptămână obişnuiam să mă duc la părinţi în vizită şi am ajuns ca duminicile să nu mai puteam închide uşa, că dădeau oamenii din comună buzna peste mine în casă: «De ce tot timpul ai făcut treabă la Curtici şi nouă, pentru că eşti de aici, nu ne faci. Să ne faci şi nouă asociaţie». Aşa că acum 6 ani le-am făcut şi lor o societate tot pe principiul acesta al asocierii ţăranilor. Într-o singură duminică s-au înscris 300 de hectare de teren şi în primul an am ajuns la 1270 de hectare. Acum lucrez acolo aproape 2400 de hectare şi am 1100 de acţionari. Înainte să vin eu, în comuna mea natală se făceau 2-3 tone de grâu la hectar. La ora actuală producţiile de acolo sunt la fel ca şi cele de la Curtici, le-am creat şi consătenilor mei o bază materială cu tractoare, combine, spaţii de depozitare şi o brutărie". În prezent «CAI Olari» este al doilea combinat agroindustrial din judeţul Arad, după «CAI Curtici». La CAI Olari Dimitrie Muscă nu e doar director, ci şi asociat: "Am adus ca aport tot pământul pe care l-am cumpărat în timp, din 1990 încoace".

Salariu de tractorist: 9600 lei/lună

Dimitrie Muscă spune că la cele două asociaţii agricole lucrează în total 500 de angajaţi. "Cel mai bine sunt plătiţi tractoriştii, fiindcă în mâna lor e calitatea lucrărilor agricole. Ei conduc zi lumină tractoare care costă 200.000 euro bucata şi să ştiţi că nu e uşor să ţii de dimineaţă până seara linia dreaptă având în faţa ta acelaşi câmp care nu se mai sfârşeşte. În sezon, care durează 3 luni pe an, cel mai bun tractorist al meu ia în mână 9600 lei/lună, iar şeful tractoriştilor câştigă 15.000 lei", explică directorul.

Pe Teodor Ţigan, şeful parcului de tractoare, l-am întrebat cum se simte la final de lună când ţine în mână o leafă de 15.000 lei. Răspunsul lui: "Nu ştiu. Cardul este la soţie". Cât despre salariul de director general al celui mai mare "CAP" care a rezistat în capitalism, Dimitrie Muscă precizează doar atât: "Salariul lui Muscă nu-l dau pe salariul lui Băsescu".

Cum se împacă şeful de CAP cu maşinile capitaliste

La 59 de ani fostul şi actualul "preşedinte" de CAP conduce succesiv două Mercedesuri de teren: unul clasa G, celălalt clasa M cu cutie automată. Agronomul are pe unul din pereţii biroului o plasmă împărţită în 16, pe care monitorizează în acelaşi timp imaginile transmise de 16 camere de supraveghere montate în fabrica de lapte, abator şi fabrica de produse de carmangerie, ca să-i depisteze pe muncitorii care fură: "Să nu vă mire: am prins femei care ascunseseră punguţe cu carne la chiloţi". Acum vreau să montez alte 16 camere video ca să supraveghez ce se petrece în câmp. În vitrina din birou, alături de o mulţime de cupe obţinute de-a lungul anilor pentru performanţa în agricultură, ardeleanul Dimitrie Muscă are şi o gravură cu chipul lui Ştefan cel Mare, domnitorul Moldovei. Poate de la Ştefan a împrumutat şi atitudinea autoritară, care fac ca angajaţii să stea în poziţia de drepţi în faţa lui. Chiar şi poliţistul care opreşte maşini pe marginea şoselei, când îi vede Mercedesul apropiindu-se, îl salută reverenţios. Îl întreb dacă s-a gândit vreodată să candideze la primărie, având în vedere cât e de popular în zonă: "Eu? Niciodată. Primar poate ajunge şi unul cu 4 clase, pe când agricultura cere ştiinţă. Nu oricine o poate face", a venit răspunsul. Însă unul din angajaţii săi ne-a şoptit că deşi nu e activ politic, mai cochetează cu ideea: "Domnul director Muscă e cel care l-a pus pe actualul primar. Dacă nu-l susţinea el credeţi că mai ieşea?".

La Curtici şi la Olari pământul nu se vinde

Urmare a asociaţiilor ţărăneşti extrem de profitabile constituite în jurul inginerului agronom Dimitrie Muscă, pe raza localităţilor Curtici şi Olari nu se mai vând parcele de teren agricol: "De câţiva ani, deşi preţul a ajuns la 3000 euro hectarul, la noi terenurile nu se mai vând. Pământul este ultimul lucru la care trebuie să renunţe orice om în viaţa lui, că pământul e cel care îţi asigură mâncarea. Când omul renunţă la pământ, înseamnă că nu i-a mai rămas nimic, decât un acoperiş deasupra capului".

__________________________________________________
2 milioane de lei contribuţie la bugetul local

Primarul oraşului Curtici, Nicolae Aniţei, care este la rându-i membru al "CAP-ului" condus de Muscă , evaluează impactul acestei forme de asociere a ţăranilor, asupra comunităţii locale: "Toată lumea e acţionar în Curtici. Eu am adus în asociaţie în jur de 7 hectare. Impactul Combinatului Agroindustrial Curtici e enorm în special pe partea de terenuri pentru că toate pământurile sunt lucrate la cel mai profesionist nivel. Asociaţia ţăranilor e al treilea mare contributor la bugetul consiliului local, cu peste 2 milioane de lei anual".

__________________________________________________
Cum se înfiinţează un CAP capitalist

Legea societăţilor agricole nr. 36/1991 prevede că două sau mai multe familii se pot asocia pe bază de înţelegere verbală sau scrisă, avind ca scop exploatarea terenurilor agricole, creşterea animalelor, aprovizionarea, depozitarea, condiţionarea, prelucrarea si vânzarea produselor, prestarea unor servicii, precum şi alte activităţi.

În cazul în care asociaţii doresc, pot constitui şi societăţi comerciale in conditiile Legii nr.31/1990 privind societatile comerciale.

__________________________________________________

3172 - numărul de CAP-uri înainte de Revoluţie

411 - numărul de IAS-uri înainte de Revoluţie
sub 20 - numărul de CAP-uri care au rezistat până în 2011 ca asociaţii ale ţăranilor


Sursa: Gheorghe Sin, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice

>>> Un CAP nedesfiinţat la revoluţie acum face super-profit şi dă tractoriştilor lefuri de 2300 euro - Ziare.ro - toate ziarele online
Mai mult »

Agricola Bacău a exportat în acest an aproape un sfert din producţia proprie de carne de pasăre

Agricola Bacău, principalul exportator de carne de pasăre din România, a expediat beneficiarilor de peste hotare, în perioada parcursă din acest an, peste 22% din producţia proprie, în contextul în care în 2010 livrările companiei nu depăşiseră 12% din cantitatea realizată, relevă statistica la zi a firmei.

De subliniat este şi faptul că valoric exporturile din 2011 au fost mai mari cu 219 % faţă de perioada similară a anului trecut.

‘Acest spor semnificativ a fost determinat, în principal, de creşterea proporţiei de carne refrigerată livrată pe pieţele externe, 60% din total carne exportată în 2011, de la 20% în anii trecuţi’, a explicat, joi, pentru Agerpres Grigore Horoi, preşedintele-director general al Grupului de firme Agricola Bacău. Potrivit acestuia cele mai importante ţări în care exportă firma băcăuană în acest an sunt ‘Germania, Olanda, Franţa, Grecia şi s-au făcut primii paşi şi pentru livrări pe piaţa Marii Britanii, unde de puţin timp s-a expediat prima tranşă de produse de tip ready-meal’.

Principalele sortimente livrate pe pieţele din vest sunt, însă, piept de pui cu os sau dezosat, file din piept de pui şi pui grill.

În context, Grigore Horoi a mai menţionat că, în prezent, ‘Agricola face demersurile şi pentru începerea exporturilor de salamuri crude uscate, în primul rând cunoscutul Salam de Sibiu, fabricat la Bacău pe bază de tehnologii tip ‘bio”. ‘Momentul este pregătit şi prin demararea, în urmă cu o lună, a lucrărilor la o investiţie de mărire a capacităţii de producţie la această grupă de produse’, a mai precizat în declaraţia făcută pentru Agerpres preşedintele-director general Grigore Horoi.

Unul dintre obiectivele prioritare ale Grupului Agricola Bacău pentru anul 2012 este creşterea cotei de piaţă la carnea de pasăre la 16%, faţă de 14% cât a înregistrat în anul 2010. ‘Dacă anul trecut am comercializat, în total, puţin peste 26.000 tone carne de pasăre, în 2011 estimăm că vom vinde peste 31.000 de tone. Ne interesează foarte mult, în continuare, piaţa internă, însă estimăm că că nivelul consumului va fi în ţară staţionar ori cel mult se va înregistra o creştere de 2-3 la sută şi, ca urmare, sporim cantităţile de carne la export’, a menţiona, la rândul său, Tatiana Cimpoeşu, vicepreşedinte al companiei băcăuane.

‘Deşi Agricola Bacău a înregistrat rezultate notabile în perioada parcursă din acest an, totuşi eliminarea subvenţiilor în 2010 a pus industria de profil sub o mare presiune din punct de vedere al costurilor aferente materiei prime. Cheltuielile cu principalele resurse, în principal la cerealele, au crescut în 2011 în medie cu 120 la sută faţă de 2009, preţul cărnii de pasăre s-a majorat în acest an cu doar 11 la sută faţă de anul trecut, fiind chiar mai mic cu 3 procente faţă de preţul mediu din 2009′, spune Grigore Horoi. În aceste condiţii, a mai precizat preşedintele Agricola Bacău în declaraţia făcută pentru AGERPRES, ‘pentru o echilibrare a situaţiei producătorilor autohtoni este nevoie de măsuri economice active care să determine reducerea preţului la resursele de bază, deoarece, matematic, astăzi carnea de pasăre ar trebui să fie cu 27% mai scumpă decât în 2009 pentru ca producătorii să-şi consolideze marja netă care şi aşa nu era foarte mare’.

>>> Agricola a exportat | agrias.ro
Mai mult »

Asigura-ti un viitor financiar de lux din afacerea cu melci!

O ferma pentru cresterea melcilor iti aduce profit substantial! Afacerile legate de cresterea melcilor prezinta numeroase avantaje ce ar convinge orice sceptic sa intre in afaceri!

Melcii au fost recunoscuti si apreciati inca din trecut, cand li se atribuiau puteri vindecatoare. In prezent, sunt considerati o delicatesa si reprezinta materia prima pentru mancaruri rafinate si sofisticate.

Carnea de melc este foarte apreciata in strainatate, unde restaurantele se intrec a prepara feluri de mancare exotice. In topul consumatorilor de carne de melc se afla detasat Franta, fiind urmata de Italia, Spania, Grecia si mai nou de Statele Unite ale Americii si Japonia.

Dar melcii nu sunt cautati doar in sectorul alimentar, ci si in industria farmaceutica, ei fiind folositi in prelucrarea medicamentelor pentru intarirea sistemului imunitar. Asadar, piata de desfacere este una larga si variata, iar cererea este acoperita doar in proportie de 17% la nivel mondial, prin urmare, ai toate sansele sa pui bazele unei afaceri stabile si profitabile!

In Romania, cresterea melcilor se bucura de succes, alaturi de alte afaceri privite la inceput cu circumspectie ca ferma pentru struti, cresterea prepelitelor japoneze, a chinchilelor etc. Avantajul major este ca tara noastra oferta conditii prielnice cresterii unor melci sanatosi si gustosi: o clima temperata, flora bogata, sol nepoluat, de aceea produsele venite din Romania au o reputatie buna in strainatate.

CE AVANTAJE PREZINTA O FERMA DE MELCI?

Investitie redusa: nu ai nevoie de utilaje sau materiale costisitoare, ci doar de un teren liber.

Amortizare rapida: poti sa obtii profit inca de la primul export!
Munca putina: melcii cresc singuri, nu au nevoie de ingrijire permanenta, iar tu poti lucra in timpul liber.

Finantare din fonduri nerambursabile: prin Programul National pentru Dezvoltare Rurala 2007 – 2013 (PNDR) ce sustine investitiile din Fondurile Europene pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala.

Ingrijirea melcilor se face usor: melcii nu emana mirosuri neplacute si nici reziduuri.

DE CE AI NEVOIE SA INCEPI O ASTFEL DE AFACERE?

Pentru o astfel de ferma, materialele sunt usor de procurat. Ai nevoie de:

- teren
- materiale
- fond genetic
- plase speciale
- suplimente alimentare
- solutii contra daunatorilor

Iar CD-ul Ferma pentru cresterea melcilor iti vine in ajutor cu restul informatiilor necesare! Lucarea este scrisa de catre specialisti si practicieni din domeniul heliciculturii (cresterea melcilor), ce iti ofera toate detaliile referitoare la riscurile existente, dar si la experimentele reusite in domeniul tehnologiilor de crestere, astfel incat sa devii un helicicultor de inalta clasa si cu foarte multi bani in cont!

Lucrarea Ferma pentru cresterea melcilor iti prezinta pe larg:

Particularitatile anatomice si fiziologice ale melcului
Ecosistemul melcului in mediul natural si crescatorii
Speciile de melci
Reproducerea melcilor
Tehnologiile de crestere a melcilor in ferme
Nutritia si alimentatia melcilor
Tehnologiile de prelucrare primara
Igiena, bolile si daunatorii melcilor



Sa faci rost de aceste informatii si, mai ales, din surse credibile este foarte greu, dar cu CD-ul Ferma pentru cresterea melcilor iti construiesti rapid si sigur propria afacere, fara sa piezi timp pretios si bani!

Cele mai multe intrebari si probleme in deschiderea unei afaceri sunt legate de furnizori si de modul prin care poti vinde marfa. CD-ul Ferma pentru cresterea melcilor iti raspunde si acestor intrebari si iti ofera date concrete despre furnizorii de material biologic si despre firmele exportatoare cu care poti lucra. In plus, lucrarea contine si legislatia privind cresterea melcilor!

Ferma pentru cresterea melcilor nu este o simpla lucrare teoretica, ci este o afacere la cheie! Astfel ai la dispozitie planul afacerii, detaliat pas cu pas, de la setarea obiectivelor afacerii, planificarea de marketing, strategia de productie pana la planificarea financiar-contabila, managementul riscurilor si implementarea planului de afaceri.

Toate calculele sunt facute pentru tine, tu doar trebuie sa te apuci de treaba! Afla mai multe detalii despre tehnologiile de crestere a melcilor, despre furnizori si legislatia in domeniu!


>>> Asigura-ti un viitor financiar de lux din afacerea cu melci! | Gazeta de agricultura
Mai mult »

Sprijin european pentru taranii vranceni

Peste 400 de tarani vranceni vor obtine cate 1.500 euro anual de la Uniunea Europeana, fonduri alocate pentru sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenta. Proiectele depuse de taranii vranceni au fost depuse in sesiunea octombrie-noiembrie 2010. Cel mai mare numar de proiecte, 152, a fost realizat de specialistii Camerei Agricole Vrancea.

Toate proiectele pentru masura 141 elaborate si depuse de specialistii Camerei Agricole in sesiunea octombrie-noiembrie 2010 au fost declarate eligibile si urmeaza sa primeasca finantare. Lista beneficiarilor a fost deja publicata pe site-ul Ministerului Agriculturii. Directorul Camerei, Gabriel Necula, a declarat ca specialistii lucreaza in prezent la dosarele pe masura 141 ce trebuie depuse in sesiunea din aceasta luna.
"Camera Agricola a dovedit, inca o data, ca este un reper pentru agricultorii vranceni. Asteptam fermierii sa apeleze la serviciile noastre pentru accesarea fondurilor europene, cu atat mai mult cu cat proiectele pentru masura 141 sunt realizate gratuit. Este o masura care vine in sprijinul fermierilor si pentru a elabora cat mai multe proiecte eligibile care sa-i ajute sa-si dezvolte activitatile agricole pe care le desfasoara. Le stam la dispozitie cu sfaturi, consultanta. Ii putem ajuta cu experienta noastra in realizarea proiectelor pentru fondurile acordate agriculturii", a afirmat directorul Gabriel Necula.

Proiecte gratuite la Camera Agricola

Fermierii care vor sa depuna proiecte pentru masura 141 trebuie sa duca actele necesare pentru intocmirea documentatiei la Camera Agricola Judeteana Vrancea. Termenul limita de depunere pentru aceasta sesiune de cereri de proiecte este 30 iunie 2011, ora 12.00. Consiliul Judetean Vrancea a aprobat anularea tarifului unic de 100 lei, perceput pentru realizarea de proiecte pe masura 141 "Sprijin pentru fermele de semi - subzistenta". Prin masura 141 fermierii vranceni pot obtine 1500 de euro anual de la Uniunea Europeana. Ulterior va demara si campania depunerii proiectelor pentru tinerii fermieri, masura 112 prin care tinerii agricultori pot primi pana la 25 de mii de euro. Pentru fiecare masura, agricultorii trebuie sa indeplineasca toate criteriile impuse de Uniunea Europeana

>>> Economia la zi - Sprijin european pentru taranii vranceni
Mai mult »

Caravana Rapita 2011

La sfarsitul lunii mai echipa SUMI AGRO a pornit “Caravana RAPITA 2011”. In cadrul acestei campanii specialistii din cadrul echipei SUMI AGRO pun la dispozitia fermierilor toate informatiile necesare de la infiintarea pana la recoltarea culturii de rapita.

Un accent deosebit se pune pe alegerea hibrizilor ce vor fi cultivati in toamna acestui an, cum poate un fermier sa determine productivitatea unui hibrid si mai ales de ce factori sa tina cont cand isi alege hibridul de rapita.

Pe 24 mai 2011 ne-am oprit la SC MV COMPROD EXIM SRL localitatea DULBANU, jud, Buzau.

Administrator societatii este Dl. Varlan Nelu iar lucrarile sunt coordonate de ing agr. Giambasu Gheorghe. Societatea lucreaza o suprafata de 400 ha, din care : rapita 220 ha, grau 100 ha, orzoiaca 50 ha, porumb 30 ha.

Societatea are in cultura trei hibrizi de rapita RUSTICA , 220 ha dupa cum urmeaza : ES BETTY = 62 ha; ES SAPHIR = 123 ha; ELVIS = 35 ha.

Dl. ing. Giambasu ne-a facut o scurta descriere a tehnologiei pe care a aplicat-o in cultura rapitei:

Rapita a fost semanata intre 01.09. 2010 si 15 .09.2010, odata cu semanatul a aplicat ingrasaminte chimice 15-15-15 in cantitate de 140 kg / ha, iar samanta a fost tratata cu insecticidul Picus 600FS. Primul tratament in cultura la efectuat in toamna cu Fury 0,150 l / ha. In luna februarie a fertilizat rapita cu 100 kg uree pe hectar, iar in luna martie a efectuat al 2 tratament cu insecticide si anume 120 ha le-a tratat cu Novadim Progress iar 100 ha cu Nurelle D .

In luna aprilie a urmat un tratament complex cu insecticid Fury 10EC, ingrasamant foliar Brassitrel 3kg/ha si fungicid Topsin 500SC 1l /ha, tot in luna aprilie a fertilizat cu Azotat 100 kg /ha. Ultimul tratament a fost facut inainte de inflorire cu insecticidul Mospilan 0,200 kg /ha.

Dupa explicarea tehnologiei aplicate, Dl. Mihai Miritescu a facut o prezentare a hibrizilor de Rapita RUSTICA apoi discutiile au continuat in mod interactiv cu intrebari si raspunsuri.

Caravana va continua pana la recoltarea rapitei. Daca sunteti intersat sa participati la un astfel de eveniment va rugam contactati directorul zonal.


Dr. ing. Valerian Istoc
Va asteptam cu drag.
www.sumi-agro.ro

>>> Caravana Rapita 2011 | Gazeta de agricultura
Mai mult »

Bucate gustoase, la Timagralim 2011 la Timisoara (16-19 iunie 2011)

Timagralim 2011 se desfasora in aceste zile la Universitatea de Stiinte Agricole a Banatului din Timisoara.
Este unul dintre cele mai mari targuri din tara dedicate agriculturii.

Vizitatorii pot incerca bucate alese, pot vedea animale de ferma, dar si utilaje agricole.

Produsele expuse la targ sunt toate de vanzare. De exemplu, pretul vacilor poate ajunge si la 1.000 de euro bucata, dar oferta este variata. La fel, si la oi, capre, cai, iepuri, pasari.

Targul este deschis in perioada 16-19 iunie si este asteptat sa participe ministrul Agriculturii, timiseanul Valeriu Tabara.

La acest targ participa 95 de expozanti din Romania, Ungaria, Serbia si Italia.

Tot in cadrul targului se desfasoara seminarii si dezbateri pe teme ce tin de domeniul agricol.

>>> Bucate gustoase, la Timagralim 2011 la Timisoara (16-19 iunie 2011) | Agricultura ecologica si produsele traditionale
Mai mult »