Treceți la conținutul principal

Cresc subvenţiile pentru acricultura ecologică

Comisia Europeana va prezenta, miercuri, propunerile finale privind reformarea agriculturii europene. Printre acestea se afla criterii echitabile privind platile directe, sprijin financiar pentru fermierii activi si ajutor suplimentar pentru cei care iau masuri de protectie a mediului.

Comisia Europeana va prezenta, miercuri, cele mai radicale masuri de reformare a Politicii Agricole Comune (PAC), potrivit unor documente preliminare citate de AFP. Astfel, propunerile finale vor viza masuri suplimentare pentru o politica orientata spre agricultura ecologica. Propunerile sunt cu atat mai importante cu cat 40% din bugetul anual al Uniunii Europene, adica 140 de miliarde de dolari, este cheltuit pentru sectorul agricol. Pentru a deveni lege, propunerile vor trebui aprobate de Parlamentul European si de cele 27 de tari membre.

Viitorul agriculturii europene
Astfel, 30% din sprijinul direct acordat de UE va fi conditionat de masuri de protectie a mediului. Acestea includ diversitatea culturilor, plantarea a nu mai putin de trei specii pe o exploatatie, pe teren nu poate fi cultivata o cultura pe mai mult de 70% din suprafata, iar 7% din total va trebui lasat necultivat pentru a proteja mediul si pentru a incuraja regenerarea zonei.
Insa, chiar acest procent a atras numeroase critici din partea Copa-Cogeca, cea mai mare organizatie a fermierilor europeni. “Intr-o perioada in care chinezii cumpara numeroase hectare de teren in Africa, noi suntem obligati sa lasam 7% din teren necultivat”, spune oficialul german al organizatiei, Gerd Sonnleitner. Copa-Cogeca spune ca reforma va face ca, la nivel european, 6-7 milioane de hectare de teren sa ramana necultivate.
Statisticile Oxfam arata ca, la nivel global, se duce o lupta crancena pentru achizitia de terenuri. Astfel, 227 de milioane de hectare de pamant, echivalentul nord-vestului Europei, au fost vandute sau concesionate, cea mai mare parte in Africa, din 2011 si pana acum, unor investitori, iar multe contracte sunt secrete, scrie The Guardian.
Platitile directe acordate fermierilor sunt formate din mai multe parti – subventia de baza, cea suplimentara care incurajeaza tehnicile ecologice (precum rotirea culturilor), bani in plus pentru cei care practica agricultura in zone defavorizate (zone aride de exemplu) si ajutorul pentru anumite sectoare sau regiuni.

De altfel, nu este pentru prima data cand comisarul Dacian Ciolos militeaza pentru o politica agricola ecologica. In februarie, vizita oficialului UE in Statele Unite a fost sintetizata simplu de un jurnalist american al publicatiei Desmoines Register- “Biotehnologie in productia alimentara? Nu multimim, suntem europeni”. Este binecunoscut interesul SUA si al Braziliei, tari care folosesc organismele modificare genetic in agricultura, de a-si impune produsele pe piata de desfacere europeana.
Mai mult, in timp ce populatia lumii se confrunta cu o lipsa tot mai acuta de alimente, agricultura ecologica este vazuta de multi drept solutia ce ar putea preveni o criza alimentara in viitor. Dar si pe acest segment exista probleme. Din cauza preturilor mari ale produselor, fata de cele obtinute in sistem industrial, nu exista o piata de desfacere constanta. In unele tari, precum Marea Britanie, producatorii renunta la fermele ecologice din cauza cheltuielilor mari de productie.
Astfel, suprafata de teren aflata in perioada de conversie a scazut cu doua treimi in prezent fata de 2007, potrivit statisticilor oficiale. In Romania, fermele ecologice sunt inca la inceput, statisticile Ministerului Agriculturii arata ca numarul de fermieri in sistem ecologic a scazut de la 3.228 in 2009. Insa, a crescut suprafata exploatatiilor – de la aproximativ 240.000 in 2009, la peste 259.900 hectare.

Ajutorul acordat fermelor mari, plafonat
Platile catre exploatatii mari vor fi limitate la 300.000 de euro pe an. In plus, vor fi aplicate taxe forfetare pentru subventiile ce depasesc 150.000 de euro. Fermele cu un numar mare de angajati ar putea fi deductibile din aceste plati.

Chiar si asa, mari economii precum Marea Britanie, Germania si Olanda se opun vehement plafonarii platilor catre marii fermieri. In raspuns, CE spune ca, in acest fel, banii vor ajunge la fermierii activi si nu la aeroporturi sau cluburi de golf cum s-a intamplat in trecut.
In 2009, de exemplu, cei de la Farmsubsidy, o organizaţie care monitorizează PAC, arata ca 1.000 de entitati economice, printre care si un club de billiard, au primit granturi de peste un milion de euro. In Marea Britanie, in ciuda scaderii sprijinului UE, exploatatiile detinute de Regina Elisabeta a II-a si Ducele de Windsor vor ramane marele beneficiare ale PAC.

Mai multi bani pentru tarile nou intrate in UE
Circa 80% din subventiile europene ajung la 20% din ferme, iar platile sunt calculate in functie de referinta istorica, adica anul de aderare la UE al fiecarui stat. Daca propunerile PAC sunt aprobate, atunci subventiile se vor acorda in functie de suprafata terenului in intervalul 2014-2020. In prezent, fermierii din Franta, de exemplu, primesc bani in functie de marimea productiei, iar cei din Romania in functie de suprafata aflata in exploatatie.

Subventiile agricultorilor francezi vor scadea cu 1,5%, in timp ce in Romania si Bulgaria platile vor creste, in cazul Romaniei cu 33,7%, se arata in documentele citate de AFP. In prezent, fermele de subzistenta si de semi-subzistenta din Romania, care se intind pe o suprafata cuprinsa intre 1-10 ha, reprezinta 93% din totalul fermelor si exploateaza 32% din suprafata totala. In acelasi timp, marile ferme cu peste 1.000 de hectare nu depasesc 2% din total, dar exploateaza peste jumatate din terenul agricol al Romaniei.
Potrivit documentelor PAC, bugetul alocat sectorului agricol va scadea de la 57,4 miliarde de euro in 2013 la 50,2 miliarde de euro in 2020 si va reprezenta 33% din totalul bugetului UE. In ultimii ani, numeroase voci au criticat dimensiunea acestuia tinand cont de faptul ca rezultatele sunt destul de modeste si au cerut mai multe investitii in detrimentul sprijinului alocat fermierilor.
In schimb, Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE) sustine ca printre masurile de reformare a PAC ar trebuie sa se numere si cresterea alocarii financiare pentru fermieri.

Sursa:www.incont.ro

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Şeful MADR: Preşedintele ADS a fost demis, dar demiterea nu are legătură cu percheziţiile DNA

Preşedintele Agenţiei pentru Domeniile Statului, Dan Lucian Ştefan Mogoş, a fost demis vineri, a anunţat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. Şeful MADR a precizat că demiterea nu a avut legătură cu percheziţiile de vineri de la ADS, ci s-a urmărit îmbunătăţirea managementului Agenţiei, decizia fiindu-i comunicată lui Mogoş încă din luna septembrie.“Astăzi a fost demis preşedintele ADS. Era o măsură pe care i-am adus-o la cunoştinţă încă din luna septembrie. Simţeam nevoia de îmbunătăţire a managementului Agenţiei. Din păcate, din 23 septembrie, este în concediu medical. Astăzi, am înţeles că îi expiră concediul medical, ca atare, de ieri (joi n.r), au pornit documentele pentru demiterea şi înlocuirea acestuia, lucru care s-a întâmplat astăzi (n.r. vineri)”, a explicat Constantin.
“Decizia i-am comunicat-o din luna septembrie, fără să am dovezi sau suspiciuni, ci pentru faptul că simţeam nevoia unei îmbunătăţiri a managementului Agenţiei”, a adăugat el The original article may stil…

Au mai rămas doar câteva zile pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”

Reamintim că până la 31 martie, deţinătorii de teren agricol şi neagricol pot accesa Schema de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, în cadrul Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor”, SubMăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală – PNDR 2014 - 2020.

Această schemă de ajutor de stat este implementată de APIA, toate documentele necesare accesării fiind disponibile pe pagina de internet: http://www.apia.org.ro/ro/submasura-m-8-1.

Tehnologia produselor horticole. Valorificare in stare proaspata si industrializare

Lucrarea urmareste un scop utilitar, de orientare actuala privind tehnologiile moderne de valorificare a fructelor, legumelor, florilor, semintelor si materialului saditor.

In masura in care va servi la documentarea celor interesati in aplicarea tehnologiei produselor horticole, incepand cu recoltarea si continuand pana la livrarea lor ca marfa, consideram ca ne-am adus si noi contributia la un efort in care sunt angajati toti horticultorii Romaniei, de intelegere, de stapanire si de depasire a problemelor cu care ne vom confrunta in deceniile secolului XXI.

Din cuprins:
Cap. 1. Introducere si scurt istoric (D. Beceanu) pag. 21
1.1. Tehnologia valorificarii legumelor si fructelor
1.2. Evolutia activitatilor de pastrare si prelucrare a produselor horticole pe teritoriul locuit de poporul roman

Cap. 2. Caracterizarea tehnologica a produselor horticole ( D. Beceanu) pag. 33
2.1. Clasificarea produselor horticole
2.2. Constitutia fizica a produselor horticole
2.3. Fermitatea structo-texturala a pr…