Treceți la conținutul principal

Proiectule de ecologizare a raurilor trebuie sa fie implementate astfel incat sa aiba un efecte durabile

Pasztor cere ca proiectul de ecologizare a raurilor sa fie implementat astfel incat sa aiba un efect durabil.

Daca viceprimarita Biro Rozalia a avut de spus doar cuvinte frumoase la adresa proiectul transfrontalier de curatare a raurilor, nu la fel de entuziast s-a aratat a fi si directorul Administratiei Bazinale Ape (ABA) Crisuri. Desi a salutat proiectul ce vizeaza pe partea romana Crisul Repede si Barcau, Pasztor Sandor a facut apel la partenerii implicati in proiect sa se consulte cu ABA Crisuri si cu autoritatile locale, in vederea unei implementari corecte a proiectului. Pasztor spune ca proiectul e de bun augur, dar ca trebuie avute in vedere rezultate pe termen lung. Pentru ca altfel se pot face ecologizari, dar deseurile vor continua sa vina din amonte.

„Nu ajunge sa cureti malurile si digurile de deseuri. Trebuiesc rabe, excavatoare, cu utilaje ca lumea. Daca nu se pun de acord cu autoritatile locale, in jumatate de an nu se va mai vedea nimic”, spune Pasztor, care cere ca banii sa fie folositi pentru solutii de durata. Seful ABA Crisuri arata ca se cere sa fie avute in vedere comunele din amonte, de unde vin de fapt deseurile. „Trebuie sa blocam ca masinile de mare tonaj sa ajunga pe malurile Crisului, de pe raza primariilor. Asadar, proiectul este pe o directie constructiva, dar masurile poate ca ar trebui corelate. Altfel, e plin podul de poze cu actiuni de ecologizare. Efectul, rezultatul e cel care trebuie vazut”, atentioneaza Pasztor, care spune ca a avut discutii premergatoare cu reprezentantii ZMO in acest sens.
Ecologizare fara probe de apa!

In proiect sunt incluse 100 de teste de laborator pentru analiza apei. Pasztor nu crede insa ca nu are rost sa se cheltuie bani pe analiza apei, deoarece „toata zona transfrontaliera Romania-Ungaria are un sistem monitoring comun, prin laboratoare acreditate”. De asemenea, directorul ABA Crisuri estimeaza ca banii de pe partea romana ar trebui directionati in principal spre Crisul Repede. „Pe Barcau sunt doar 20% dintre probleme, la Marghita si Salard, pentru ca la barajul de la Suplac strangem camioane intregi de deseuri. Pe Crisul Repede sunt insa destule probleme. Eu vin cu propuneri, insa nu e bugetul meu”, a incheiat Pasztor Sandor.

>>> Proiectule de ecologizare a raurilor trebuie sa fie implementate astfel incat sa aiba un efecte durabile

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Şeful MADR: Preşedintele ADS a fost demis, dar demiterea nu are legătură cu percheziţiile DNA

Preşedintele Agenţiei pentru Domeniile Statului, Dan Lucian Ştefan Mogoş, a fost demis vineri, a anunţat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. Şeful MADR a precizat că demiterea nu a avut legătură cu percheziţiile de vineri de la ADS, ci s-a urmărit îmbunătăţirea managementului Agenţiei, decizia fiindu-i comunicată lui Mogoş încă din luna septembrie.“Astăzi a fost demis preşedintele ADS. Era o măsură pe care i-am adus-o la cunoştinţă încă din luna septembrie. Simţeam nevoia de îmbunătăţire a managementului Agenţiei. Din păcate, din 23 septembrie, este în concediu medical. Astăzi, am înţeles că îi expiră concediul medical, ca atare, de ieri (joi n.r), au pornit documentele pentru demiterea şi înlocuirea acestuia, lucru care s-a întâmplat astăzi (n.r. vineri)”, a explicat Constantin.
“Decizia i-am comunicat-o din luna septembrie, fără să am dovezi sau suspiciuni, ci pentru faptul că simţeam nevoia unei îmbunătăţiri a managementului Agenţiei”, a adăugat el The original article may stil…

Au mai rămas doar câteva zile pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”

Reamintim că până la 31 martie, deţinătorii de teren agricol şi neagricol pot accesa Schema de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, în cadrul Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor”, SubMăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală – PNDR 2014 - 2020.

Această schemă de ajutor de stat este implementată de APIA, toate documentele necesare accesării fiind disponibile pe pagina de internet: http://www.apia.org.ro/ro/submasura-m-8-1.

Tehnologia produselor horticole. Valorificare in stare proaspata si industrializare

Lucrarea urmareste un scop utilitar, de orientare actuala privind tehnologiile moderne de valorificare a fructelor, legumelor, florilor, semintelor si materialului saditor.

In masura in care va servi la documentarea celor interesati in aplicarea tehnologiei produselor horticole, incepand cu recoltarea si continuand pana la livrarea lor ca marfa, consideram ca ne-am adus si noi contributia la un efort in care sunt angajati toti horticultorii Romaniei, de intelegere, de stapanire si de depasire a problemelor cu care ne vom confrunta in deceniile secolului XXI.

Din cuprins:
Cap. 1. Introducere si scurt istoric (D. Beceanu) pag. 21
1.1. Tehnologia valorificarii legumelor si fructelor
1.2. Evolutia activitatilor de pastrare si prelucrare a produselor horticole pe teritoriul locuit de poporul roman

Cap. 2. Caracterizarea tehnologica a produselor horticole ( D. Beceanu) pag. 33
2.1. Clasificarea produselor horticole
2.2. Constitutia fizica a produselor horticole
2.3. Fermitatea structo-texturala a pr…