Treceți la conținutul principal

Numărul unităţilor din industria alimentară, redus cu 40%

Numărul unităţilor din industria alimentară s-a diminuat în ultimii ani, de la 1.487 în 2004 la 901 în 2011, peste 87% din acestea fiind unităţi care îndeplinesc cerinţele Uniunii Europene, potrivit datelor prezentate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

„Dacă în 2004 existau în total, în România, 1.487 unităţi, în 2011 mai sunt doar 901. Un număr de 784 de unităţi îndeplinesc cerinţele comunitare, iar 117 au programe de restructurare”, a precizat Constantin Savu, director ANSVSA, într-un seminar privind brandurile din industria alimentară.

Procesarea cărnii

Referitor la situaţia unităţilor de carne roşie, dintr-un total de 810 unităţi existente în 2004, în prezent mai sunt doar 436, din care 401 îndeplinesc cerinţele comunitare, iar 35 au programe de restructurare. Capacitatea unităţilor de procesare carne roşie se ridică, în 2011, la 1,73 milioane tone pe an, iar cea de abatorizare la 777.293 tone pe an, faţă de o capacitate de 3,2 milioane tone şi 728.553 tone abatorizate în 2004.

Pentru unităţile din carne de pasăre s-a remarcat o creştere a numărului de unităţi, în perioada 2004-2011, dar şi a celor conforme cu normele UE.

Astfel, la nivelul anului 2004 erau în jur de 47 de unităţi de procesare carne pasăre, doar 10 conforme, iar în 2011 sunt 78 de unităţi, din care 77 respectă toate normele europene.

Instalaţie de procesare a laptelui
În cazul unităţilor de procesare a laptelui, din cele 591 existente în 2004, au mai rămas doar 173, iar din acestea 77 au programe de restructurare.

România a solicitat în acest an Comisiei Europene prelungirea cu cel puţin un an a perioadei de tranziţie pentru unităţile din industria laptelui în vederea alinierii la cerinţele comunitare de igienă a laptelui de vacă materie primă.

La sfârşitul acestui an expiră perioada de derogare acordată României pentru laptele materie primă. Reprezentanţii ANSVSA afirmă că au solicitat această derogare pentru că sunt unităţi care au făcut investiţii şi eforturi majore pentru atingerea normelor comunitare, dar din cauza crizei nu au mai putut continua aceste investiţii.

Dacă nu se va obţine prelungirea acestei perioade de tranziţie, închiderea unităţilor din industria laptelui ar avea un impact social major şi ar conduce la creşterea costurilor de producţie. Continuarea modernizării unităţilor va determina o creştere a capacităţilor de producţie, crearea de noi locuri de muncă şi creşterea siguranţei alimentare.

În România sunt aproximativ 900.000 de exploataţii care realizează lapte de vacă, cu un efectiv total de 1.354.200 animale, cele mai numeroase fiind cele cu 1-3 capete, care reprezintă peste 85% din total.

Numărul fermelor profesionale autorizate sanitar veterinar este de 1.668, acestea deţin aproximativ 100.000 de capete şi livrează lapte direct pentru procesare. Dintre acestea, 889 şi-au întocmit programe de modernizare pentru biosecuritate, pentru achiziţionarea de echipamente de răcire şi stocare de lapte, dar şi pentru săli de muls. Sursa Agerpres.

>>> Numărul unităţilor din industria alimentară, redus cu 40% | Agroinfo

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Şeful MADR: Preşedintele ADS a fost demis, dar demiterea nu are legătură cu percheziţiile DNA

Preşedintele Agenţiei pentru Domeniile Statului, Dan Lucian Ştefan Mogoş, a fost demis vineri, a anunţat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. Şeful MADR a precizat că demiterea nu a avut legătură cu percheziţiile de vineri de la ADS, ci s-a urmărit îmbunătăţirea managementului Agenţiei, decizia fiindu-i comunicată lui Mogoş încă din luna septembrie.“Astăzi a fost demis preşedintele ADS. Era o măsură pe care i-am adus-o la cunoştinţă încă din luna septembrie. Simţeam nevoia de îmbunătăţire a managementului Agenţiei. Din păcate, din 23 septembrie, este în concediu medical. Astăzi, am înţeles că îi expiră concediul medical, ca atare, de ieri (joi n.r), au pornit documentele pentru demiterea şi înlocuirea acestuia, lucru care s-a întâmplat astăzi (n.r. vineri)”, a explicat Constantin.
“Decizia i-am comunicat-o din luna septembrie, fără să am dovezi sau suspiciuni, ci pentru faptul că simţeam nevoia unei îmbunătăţiri a managementului Agenţiei”, a adăugat el The original article may stil…

Au mai rămas doar câteva zile pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”

Reamintim că până la 31 martie, deţinătorii de teren agricol şi neagricol pot accesa Schema de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, în cadrul Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor”, SubMăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală – PNDR 2014 - 2020.

Această schemă de ajutor de stat este implementată de APIA, toate documentele necesare accesării fiind disponibile pe pagina de internet: http://www.apia.org.ro/ro/submasura-m-8-1.

Tehnologia produselor horticole. Valorificare in stare proaspata si industrializare

Lucrarea urmareste un scop utilitar, de orientare actuala privind tehnologiile moderne de valorificare a fructelor, legumelor, florilor, semintelor si materialului saditor.

In masura in care va servi la documentarea celor interesati in aplicarea tehnologiei produselor horticole, incepand cu recoltarea si continuand pana la livrarea lor ca marfa, consideram ca ne-am adus si noi contributia la un efort in care sunt angajati toti horticultorii Romaniei, de intelegere, de stapanire si de depasire a problemelor cu care ne vom confrunta in deceniile secolului XXI.

Din cuprins:
Cap. 1. Introducere si scurt istoric (D. Beceanu) pag. 21
1.1. Tehnologia valorificarii legumelor si fructelor
1.2. Evolutia activitatilor de pastrare si prelucrare a produselor horticole pe teritoriul locuit de poporul roman

Cap. 2. Caracterizarea tehnologica a produselor horticole ( D. Beceanu) pag. 33
2.1. Clasificarea produselor horticole
2.2. Constitutia fizica a produselor horticole
2.3. Fermitatea structo-texturala a pr…