Treceți la conținutul principal

Interviu cu Rareș Niculescu, vicepreşedinte al Comisiei de Agricultură din cadrul Parlamentului European

Publicam astazi, 13 iunie 2011, inteviul cu Rareș Niculescu, vicepreşedinte al Comisiei de Agricultură din cadrul Parlamentului European, prin intermediul caruia speram ca Romania sa aiba un cuvant de spus in formularea noilor politici europene pentru agricultura. Iata mai jos interviul cu domnul eurodeputat:

În ce constă activitatea dumneavoastră de europarlamentar și vicepreședinte al Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală?

Rareș Niculescu: Parlamentul European este instituția care, împreună cu Consiliul de miniștri al UE, adoptă legislația Uniunii Europene. Această legislație este obligatorie pentru toate statele membre și reprezintă circa 80% din legislația națională a fiecărui stat. Mai simplu spus, cea mai mare parte a legislației aplicate în România nu se adoptă la București, ci la Bruxelles. Comisiile joacă rolul cel mai important, acolo fiind definitivate proiectele legislative înainte de a fi supuse, pentru votul final, plenului. Ca deputat european, rolul meu este de a contribui, prin intervenții în comisie și plen, prin amendamente, la modificarea legislației europene în așa fel încât aceasta să corespundă în cât mai mare măsură intereselor României. Ca prim-vicepreședinte al COMAGRI, rolul meu este de a coordona și de a conduce în lipsa președintelui ședințele comisiei și de a conduce delegații ale Parlamentului în alte state ori de a reprezenta comisia la reuniuni oficiale. Se impune o precizare: în Parlamentul European contează cel mai mult influența, vizibilitatea și mai ales credibilitatea. Acestea sunt necesare pentru orice decizie. Cred că este bine pentru România să aibă atât comisar european pentru agricultură, cât și un deputat european în conducerea comisiei pentru agricultură, pentru a ne apăra cât mai bine interesele.

Ce proiecte importante ați coordonat in cadrul Comisiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala si ce planuri aveți pentru perioada următoare?

Rareș Niculescu: Activitățile administrative legate de conducerea comisiei îmi lasă puțin timp pentru coordonarea unor rapoarte. Totuși, am încercat să aleg cele care sunt importante pentru România. Am fost raportor al comisiei pentru problematicile forestiere, raport deja adoptat în plen. În acest raport am pus accentul pe importanța programelor de împădurire a terenurilor, dar am arătat de asemenea că o exploatare rațională a pădurilor nu este dăunătoare și aduce beneficii oamenilor de la țară. Mulți oameni trăiesc din munca la pădure, iar dacă aceasta este chibzuită reprezintă mai degrabă o contribuție pozitivă, decât una negativă, din punct de vedere ecologic. De asemenea, am fost raportor al comisiei pentru viitorul turismului. În privința acestui subiect, doresc să aduc unele precizări. Turismul rural că turismul rural şi agroturismul au o contribuţie esenţială la îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale, creează locuri de muncă şi generează noi oportunităţi, în special pentru tineri şi femei. Desigur, turismul joacă un rol important şi în vânzarea produselor alimentare tradiţionale. De aceea, am insistat în raport, turismul rural trebui finanțat în continuare prin Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală. Un raport important pentru mine, în privința căruia am fost raportor din partea PPE, formațiunea din care fac parte, este cel privind organismele modificate genetic (OMG). Ce urmărește acest raport? Ca decizia privind cultivarea plantelor îmbunătățite tehnologic să fie adoptată de fiecare stat în parte, în funcție de interesele sale, și nu la Bruxelles. Prin aprobarea acestei măsuri propuse de Comisie, ceea ce se va întâmpla sper în curând, Bucureștii vor decide ce cultivă și cum cultivă, atâta vreme cât planta în cauză a fost analizată și aprobată de Autoritatea Europeană pentru Siguranță Alimentară.
M-am implicat mult, prin amendamente, în toate activitățile Parlamentului privind agricultura. Cel mai mult însă m-am preocupat de raportul privind viitorul Politicii Agricole Comune, aprobat deja de comisie și care va fi supus votului plenului în 21 iunie. Cu privire la acest subiect, cred că toate interesele României au fost atinse, cu o singură excepție, la care voi reveni. Așadar, raportul nostru solicită o finanțare adecvată a PAC, mai multă echitate în repartizarea plăților directe între statele membre, sprijinirea micilor fermieri și a tinerilor fermieri, menținerea celui de al doilea pilon – dezvoltarea rurală.

Cum comentați plafonarea plăților directe acordate fermelor mari și ce impact considerați că are această inițiativă asupra agriculturii din România?

Rareș Niculescu: Este un exemplu clasic de populism și de eroare de judecată din partea socialiștilor. Noi ne-am împotrivit. Este o falsă soluție la o falsă problemă. Fermele mari se vor diviza în mod artificial pentru a avea în continuare acces la subvenții, ceea ce va determina creșterea costurilor administrative. Fermele mari nu sunt ferme rele, ele produc pentru piață și oferă aceleași bunuri publice pe care le oferă și fermele mici. Cu privire la impactul asupra României: banii din plăți directe sunt singurii bani europeni pentru care nu este necesară cofinanțarea. Sunt bani care intră în mod automat în România și în economia românească. Avem nevoie de acești bani și, prin plafonarea plăților către fermele mari, vom pierde o parte din ei. Voi depune un amendament în plen împotriva acestei absurdități.

Care sunt principalele motive pentru care lucrările de cadastru pe terenurile agricole din Romania se află încă în stadiu incipient?

Rareș Niculescu: Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară a anunțat deja un program ambițios de realizare a cadastrului general al României. Acest program se va derula pe parcursul a 5-6 ani și va costa în jur de 700 de milioane de euro. Am încercat să obținem o finanțare europeană pentru această acțiune, însă Comisia Europeană consideră că lucrările de cadastru depășesc sfera acțiunilor prevăzute la articolul 30 din Regulamentul nr. 1698/2005 al Consiliului și, prin urmare, nu sunt eligibile pentru finanțarea prin Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR). România are însă în vedere includerea în Programul național pentru dezvoltare rurală a unor activități și operațiuni care sprijină procesul de comasare și reparcelare, printr-o modificare ulterioară a măsurii 125 „Îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea și adaptarea agriculturii și silviculturii”.

Care considerați că sunt avantajele și dezavantajele cultivării plantelor modificate genetic în Romania, considerând contextul agriculturii mondiale?

Rareș Niculescu: Atitudinea actuală în privința plantelor modificate genetic este una deosebit de ipocrită. Le putem importa, ne putem hrăni animalele cu acestea, dar nu le putem cultiva. Trebuie din start să spun că isteria împotriva OMG nu este justificată. Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor este extrem de riguroasă, toate aprobările se acordă după controale amănunțite. Nu putem fi competitivi dacă nu utilizăm tehnici moderne în agricultură, iar alte țări – precum Brazilia, Argentina, SUA – exploatează la maximum toate posibilitățile oferite de cercetare și inovare. Mai mult, am putea să ne confruntăm în curând cu o criză de aprovizionare, în condițiile în care China cumpără din ce în ce mai multe proteagionoase de pe piața mondială. România a fost un important cultivator de plante modificate genetic înainte de aderarea la UE în 2007. În 1998, România a cultivat 12 soiuri de cartof modificat genetic, 14 tipuri de soia modificate genetic şi porumb modificat genetic. Cultura de cea mai extinsă a fost de soia. Reprezentanții lumii academice din domeniul agricol s-au declarat în favoarea OMG-urilor, arătând că înregistrăm pierderi de până la 117 milioane de euro, ca urmare a importului de soia, cereale şi ulei. Potrivit Ministerului Agriculturii, aproximativ 70.000 de hectare de soia clasică sunt cultivate acum în România, în timp ce aproape 900.000 de tone de soia modificată genetic sunt importate în fiecare an.

Cum se poate asigura anual un arendator din țările dezvoltate ale UE că primește ceea ce se cuvine de la arendaș? Dar în România?

Rareș Niculescu: Contracte clare și predictibile. Parlamentul și Comisia încearcă să impună astfel de contracte în sectorul laptelui, unde se comit abuzuri înfiorătoare din partea firmelor de colectare. Contractele trebuie să fie standardizate în interesul producătorului, să cuprindă prevederi foarte strict formulate și să fie supravegheate de stat.

Care au fost reacțiile autorităților europene competente privind studiile conform cărora exista corelații pozitive între incidența ADHD și expunerea la organofosfați?

Rareș Niculescu: Nu cunosc punctul de vedere al Comisiei, însă mă tem să nu fie vorba despre o exagerare. Nu mi se pare normal să învinovățim pesticidele de toate bolile existente. Nu putem face agricultură fără pesticide, iar foamea este cea mai gravă boală din lume. În privința pesticidelor, cred totuși că este nevoie de o mai strictă reglementare a utilizării acestora de către producători, care adesea folosesc cantități mai mari decât cele necesare. De asemenea, pentru că am abordat deja tema OMG, există soiuri de plante care necesită mai puține pesticide și mai puțin fertilizatori, iar folosindu-le am putea contribui la protejarea mediului și a sănătății tuturor.

Cum s-ar putea accelera absorbția fondurilor europene destinate agriculturii românești?

Rareș Niculescu: Rezultatele sunt deja apreciabile. De la lansarea Programului Național de Dezvoltare Rurală, în martie 2008, au fost contractate până în prezent aproape 25.000 de proiecte, în valoare de circa 3,5 miliarde de euro. Plățile deja efectuate sunt în valoare de aproape 1,8 miliarde de euro, așadar peste 20%. PNDR este cel mai de succes dintre instrumentele de finanțare europeană aflate la dispoziția României. În aceste condiții sunt optimist și cred că vom epuiza banii până la expirarea termenului, în 2015. În privința subvențiilor, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură a implementat din 2007 şi până în prezent, fonduri europene de 3,2 miliarde euro, procentul de absorbţie al fondurilor europene fiind de aproape 100%. Ceea ce fermierii români reproșează programelor europene de finanțare este în primul rând lipsa de acces la credite pentru cofinanțare, dobânzile prea ridicate, birocrația excesivă și lipsa de acces la informație, modificarea frecventă și adesea peste noapte a ghidurilor solicitantului. Salut inițiativa Ministerului Agriculturii de a organiza O propunere pe care aș face-o este instituirea principiului sesiunilor permanente de depunere a cererilor, pentru că termenele sunt prea scurte. Într-o lună nu poți obține toate autorizațiile, dacă ești un mic fermier. De asemenea, cred că este nevoie de mai multă eficiență în organizarea fondului de garantare. Cu riscul de a mă repeta, trebuie să facem ceva cu birocrația. Birocrația este dușmanul fermierului.

Ce îi sfătuiți pe tinerii romani care își doresc să devină europarlamentari și respectiv membri ai unei comisii europene?

Rareș Niculescu: Funcția de deputat european nu este o meserie. Este un moment prin care treci în cariera politică.

>>> Interviu cu dl. Rareș Niculescu | agrias.ro

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Şeful MADR: Preşedintele ADS a fost demis, dar demiterea nu are legătură cu percheziţiile DNA

Preşedintele Agenţiei pentru Domeniile Statului, Dan Lucian Ştefan Mogoş, a fost demis vineri, a anunţat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. Şeful MADR a precizat că demiterea nu a avut legătură cu percheziţiile de vineri de la ADS, ci s-a urmărit îmbunătăţirea managementului Agenţiei, decizia fiindu-i comunicată lui Mogoş încă din luna septembrie.“Astăzi a fost demis preşedintele ADS. Era o măsură pe care i-am adus-o la cunoştinţă încă din luna septembrie. Simţeam nevoia de îmbunătăţire a managementului Agenţiei. Din păcate, din 23 septembrie, este în concediu medical. Astăzi, am înţeles că îi expiră concediul medical, ca atare, de ieri (joi n.r), au pornit documentele pentru demiterea şi înlocuirea acestuia, lucru care s-a întâmplat astăzi (n.r. vineri)”, a explicat Constantin.
“Decizia i-am comunicat-o din luna septembrie, fără să am dovezi sau suspiciuni, ci pentru faptul că simţeam nevoia unei îmbunătăţiri a managementului Agenţiei”, a adăugat el The original article may stil…

Au mai rămas doar câteva zile pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”

Reamintim că până la 31 martie, deţinătorii de teren agricol şi neagricol pot accesa Schema de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, în cadrul Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor”, SubMăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală – PNDR 2014 - 2020.

Această schemă de ajutor de stat este implementată de APIA, toate documentele necesare accesării fiind disponibile pe pagina de internet: http://www.apia.org.ro/ro/submasura-m-8-1.

Tehnologia produselor horticole. Valorificare in stare proaspata si industrializare

Lucrarea urmareste un scop utilitar, de orientare actuala privind tehnologiile moderne de valorificare a fructelor, legumelor, florilor, semintelor si materialului saditor.

In masura in care va servi la documentarea celor interesati in aplicarea tehnologiei produselor horticole, incepand cu recoltarea si continuand pana la livrarea lor ca marfa, consideram ca ne-am adus si noi contributia la un efort in care sunt angajati toti horticultorii Romaniei, de intelegere, de stapanire si de depasire a problemelor cu care ne vom confrunta in deceniile secolului XXI.

Din cuprins:
Cap. 1. Introducere si scurt istoric (D. Beceanu) pag. 21
1.1. Tehnologia valorificarii legumelor si fructelor
1.2. Evolutia activitatilor de pastrare si prelucrare a produselor horticole pe teritoriul locuit de poporul roman

Cap. 2. Caracterizarea tehnologica a produselor horticole ( D. Beceanu) pag. 33
2.1. Clasificarea produselor horticole
2.2. Constitutia fizica a produselor horticole
2.3. Fermitatea structo-texturala a pr…