Treceți la conținutul principal

Educatia ecologica este doar o notiune teoretica pentru majoritatea moldovenilor

Educatia ecologica este doar o notiune teoretica pentru majoritatea moldovenilor, lucru demonstrat de zecile de tone de ambalaje aruncate aiurea. La tot pasul gasesti hartii, cutii de bere sau PET-uri, fie ca te afli intr-o zona de agrement, in padure sau in centrul oraselor. Serviciile de salubritate spun ca isi fac datoria si ca vinovati sunt oamenii lipsiti de bun simt. Pentru majoritatea moldovenilor, colectarea selectiva a deseurilor este un moft, profitabil totusi pentru scormonitorii prin gunoaie si firmele de reciclare.

Tone de ambalaje de tip PET sunt aruncate zilnic de catre ieseni. Pe ansamblu, aproape 10 tone de ambalaje din plastic ajung la gunoi si cea mai mare parte dainuie la marginea orasului sute de ani, timpul necesar biodegradarii. Cel mai mare reciclator si producator din Romania de fibre poliesterice si al doilea din Europa, Green Fiber Buzau, cu punct de lucru si la Iasi, spune ca numai anul trecut a reciclat in jur de 35.000 de tone de deseuri.

Constientizare este ultimul argument pe baza caruia se strang tonele de deseuri de tip PET. „Cea mai importanta sursa de colectare sunt persoanele fizice, care vand catre institutii precum Remat sau Salubris si care, mai departe, sunt aduse catre noi. Colectarea institutionalizata, prin centre de sortare, merge greu. Chiar daca s-au inmultit punctele de colectare selectiva, gunoiul se aduna amestecat in containere, masinile pun toate deseurile la un loc”, ne-a precizat Cristinel Dobrota, director executiv Green Fiber. Pretul materiilor prime a crescut in ultimii ani, ajungandu-se ca in prezent sa se plateasca 1,6 lei pe kilogramul de ambalaj tip PET (in jur de 100 de euro pe tona), ceea ce a marit apetitul colectorilor pentru reciclare. Daca in anul 2005, Salubris a adunat de la ieseni in jur de 18 tone de ambalaje din plastic, in 2010 cantitatea a crescut de peste 40 de ori, pana la 750 de tone. „La nivelul municipiului Iasi, doar Salubris are dreptul de a colecta, noi fiind cei care platim redeventa la Primarie. Oamenii strazii duc insa deseuri si la Remat, dar ei nu au dreptul sa colecteze”, ne-a declarat Ioan Apostol, directorul Salubris Iasi.

Chiar daca pare ciudat, una dintre cele mai poluate zone din judetul Neamt este si atractie turistica. Este vorba despre barajul de la Bicaz, in care apa este aproape in cantitate egala cu cantitatea de PET-uri din zona.

De fapt, aceeasi situatie se regaseste in multe localitati din judet.Potrivit Agentiei pentru Protectia Mediului (APM), in luna aprilie s-au colectat in judet aproximativ 50 de tone de PET-uri.

In primavara, a avut loc o actiune de control privind starea de igienizare a localitatilor, cursurilor de apa si a cailor de comunicatii. Echipele de control constituite din reprezentanti ai Garzii de Mediu, Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta, Sistemului de Gospodarire a Apelor si ai Directiei Silvice au constatat prezenta, in continuare, a deseurilor rezultate din gospodariile populatiei si din activitatile agentilor economici pe malurile cursurilor de apa. Cand echipajele au ajuns la acumularile de apa administrate de catre SC Hidroelectrica SA- sucursala Hidrocentrale Bistrita, respectiv Izvorul Muntelui, Topoliceni – Poiana Teiului, Tasca, Pangarati, Vaduri, Batca Doamnei si Reconstructia, au vazut tone de PET-uri si de material lemnos in amonte de barajul Bicaz. Ca masura ar fi responsabilizarea populatiei prin sanctiuni ori recompense. „Cred ca ar fi necesare niste masuri conjugate a institutiilor care se ocupa de respectarea conditiilor de mediu, de informare si constientizare a populatiei, precum si de masuri coercitive pentru cei care nu respecta bunul simt”, a precizat prefectul Mihai Archip.

O alta metoda care ar da rezultate este rascumpararea ambalajelor din plastic. „Ar trebui sa aiba o valoare cat de mica. Spre exemplu, in unele tari, magazinele au aparate speciale pentru colectarea si compactarea pet-urilor. Omul le introduce in aparat, primeste un bon cu o anumita valoare, cu care poate face cumparaturi. Ar trebuie sa urmam acest exemplu si, cu siguranta, nu vom mai vedea PET-uri plutind pe apa”, ne-au spus lucratorii de la APM. Pana atunci natura ramane la dispozitia bunului simt al populatiei, care continua sa o sufoce cu resturile existentei ei.

Matase din PET-uri…

La Suceava, ambalajele reciclate aduc bani. O tona de PET-uri compactate costa 500 de dolari. Cu toate ca pretul de reciclare este motivant, o singura firma din judet colecteaza si valorifica PET-urile adunate de la populatie. Este vorba despre Diasil Service, care, in baza unui contract cu Primaria, colecteaza PET-urile, le compacteaza si le trimite apoi la o firma din Buzau, care le exporta in China. „Chinezii transforma PET-urile in matase artificiala. Pentru fiecare tona de PET-uri compactate, firma Diasil primeste 500 de dolari”, ne-a declarat Iluta Cocris, seful Agentiei de Mediu Suceava. Cocris a recunoscut ca aceste materiale reciclabile nu sunt valorificate asa cum ar trebui, lucru confirmat si de viceprimarul Lucian Harsovschi. Municipalitatea reuseste sa recicleze putin peste 30 la suta din gunoaiele sucevenilor.

… si mai nimic la Vaslui

La nivelul municipiului Vaslui exista o singura firma care preia PET-urile de la populatie contra cost si cei de la serviciul de salubritate, Goscom, care au amenajat in oras peste 15 puncte de colectare a acestor deseuri. Teoretic, daca vasluienii ar da dovada de spirit civic si le-ar pasa de mediu inconjurator nu ar trebui sa mai fie aruncata nici o sticla de plastic. Fie ar fi duse la societatea care ofera bani pe ele, fie depozitate selectiv la containere. „Facem pasi mici si in aceastadirectie. Vasluienii nu s-au obisnuit inca toti nici pana acum sa gestioneze deseurile. Noi nu castigam cine stie ce din vanzarea PET-urilor. Le presam si le vindem baloti, dar putinii bani se intorc tot in serviciul de salubritate pe care vrem sa il modernizam”, ne-a declarat Catalin Barleanu, director la SC Goscom SA Vaslui. „Am discutat aceastaproblema si la CJ si la Primarie. Autoritatile nu au nici o vina. Au facut puncte de colectare, campanii, dar oamenii arunca pe unde nimeresc PET-urile. Oricat am incerca noi sa gestionam deseurile, daca nu primim ajutor de la cetateni, nu vom scapa de gunoaie”, ne-a declarat Adrian Jecu, prim-comisar la Garda de Mediu Vaslui.

* * *

Cand vine vorba despre poluarea cu deseuri menajere, majoritatea moldovenilor ridica din umeri. La nivel declarativ pare ca le pasa, in realitate insa, nu-i intereseaza deloc in ce mediu traiesc. Arunca gunoaie peste tot, apoi se plang de mizerie. Asociatiile de protectie a mediului fac campanii, se implica, organizeaza actiuni de ecologizare, aduna resturile de la gratare lasate de turisti prin padure, insa mare lucru nu se vede. Moldova miroase a plastic.

>>> Educatia ecologica este doar o notiune teoretica pentru majoritatea moldovenilor

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Au mai rămas doar câteva zile pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”

Reamintim că până la 31 martie, deţinătorii de teren agricol şi neagricol pot accesa Schema de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, în cadrul Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor”, SubMăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală – PNDR 2014 - 2020.

Această schemă de ajutor de stat este implementată de APIA, toate documentele necesare accesării fiind disponibile pe pagina de internet: http://www.apia.org.ro/ro/submasura-m-8-1.

„Novac afumat din Țara Bârsei” devine produs protejat la nivel european

În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene s-a publicat astăzi, 6 aprilie 2017, decizia de înregistrare a denumirii în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate pentru produsul Novac afumat din Țara Bârsei (IGP).

România are la această dată trei produse protejate la nivelul Uniunii Europene – Magiunul de Topoloveni – Indicație Geografică Protejată (2011), Telemeaua de Ibăneşti – Denumire de origine Protejată (2016), Salamul de Sibiu - Indicație Geografică Protejată (2016), iar în 20 de zile începând de astăzi, va avea al patrulea produs protejat, respectiv Novacul afumat din Țara Bârsei - Indicație Geografică Protejată.

Facem precizarea că încă două produse, respectiv Cârnaţii de Pleşcoi şi Scrumbia de Dunăre afumată, se află pe circuit la Comisia Europeană în vederea obţinerii protecţiei la nivel european pentru sistemul de calitate Indicație Geografică Protejată.

ANIF a pus în funcțiune sistemul de irigații SADOVA Corabia în data de 26 iunie 2017

Sistemul de irigații Sadova Corabia a fost executat în perioada 1969-1973 și acoperă bazinul hidrografic Dunărea pe raza județelor Olt și Dolj, în suprafață netă totală de 71.775 ha, din care 52.725 ha în județul DOLJ, restul de 19.050 în Olt. ANIF, prin sucursala Dunăre Jiu, a repus în funcțiune această amenajare, prin intermediul căreia s-a irigat intens până în anul 2009, când, exista subvenția pentru irigații, după 2009 suprafața irigată scăzând până la câteva sute de hectare.

Până în anul 2017, când apa a devenit gratuită, se iriga prin puțuri executate de către fermieri, ceea ce genera costuri foarte mari.

Canalele de irigații din județul Dolj, însumează 273 de km din care au fost umplute cu apă canale în lungime de 50km, până la această dată fiind încheiate contracte pentru o suprafață de 3154 ha.

Reamintim că, pentru anul 2017, Agenția Națională pentru Îmbunătățiri Funciare (ANIF) are pregătite pentru irigat amenajări în suprafață de 820.000 ha.

Până la această dată, ANIF are …