Treceți la conținutul principal

Bucureştenii mănâncă la fast-food, în timp ce românii din celelalte oraşe preferă restaurantul

Bucureştenii mănâncă la fast-food, în timp ce românii din celelalte oraşe preferă restaurantul, potrivit studiului 'Out of Home Consumption Habits', realizat în martie de Unilever Food Solutions, studiu ce conţine informaţii referitoare la profilul românilor care iau cel mai des masa în oraş, ce anume preferă să comande, cât plătesc de obicei pentru o masă şi care sunt orele la care preferă să mănânce.

Conform acestei cercetări, locuitorii din oraşele mari (cu peste 200.000 locuitori) cheltuiesc cel mai mult pentru o masă, respectiv 40 de lei, în timp ce cei din Bucureşti cheltuiesc 15-20 de lei, primii preferând restaurantele mixte, iar ceilalţi cantinele, fast-food-urile şi shaormeriile.

Trendurile la nivel naţional în materie de servire a mesei în oraş arată că 50% dintre românii care iau masa în oraş cel puţin o dată la 2-3 luni preferă să mănânce în oraş seara, iar 40% au declarat că în ultimele trei ieşiri în oraş au luat masa în fast-food-uri şi pizzerii, unde au comandat preparate din carne (36% dintre ei), pizza (32%) şi ciorbe acre (13%).

Studiul Unilever arată că 28% dintre persoanele din mediul urban cu vârste între 18 şi 64 de ani iau masa în oraş cel puţin o dată la 2-3 luni.

În ceea ce priveşte frecvenţa cu care românii mănâncă în oraş, 24% o fac de 2-3 ori/săptămână, 42% - o dată la 2-3 săptămâni şi 34% - cel mult o dată pe lună.

Bărbaţii din România ies mai des în oraş decât femeile (66% versus 34% din categoria 'heavy consumers', adică cei care iau masa în oraş de cel puţin 2-3 ori pe săptămână). Cel mai adesea ei mănâncă la shaormerii şi cantine şi preferă ciorbele acre şi carnea de porc, pe când femeile mănâncă în oraş mai degrabă salate şi deserturi (în special clătite) şi preferă pastele, salata bulgărească, brioşele, prăjiturile şi salata de fructe.

Mâncărurile preferate diferă în funcţie de regiunea ţării. Astfel, în sudul României, Muntenia, Banat şi Transilvania, mâncărurile preferate sunt pizza, fripturile, sandvişurile, shaorma. În Dobrogea este preferată mâncarea chinezească, în Moldova - ciorbele acre şi în Oltenia şi Maramureş - mâncărurile mixte.

Când mănâncă în oraş, românii comandă diferit, în funcţie de categoria de vârstă din care fac parte. Cei cu vârste între 18 şi 24 de ani aleg cel mai adesea mâncare fast-food (pizza, shaorma şi burgers), cei cu vârste între 25 şi 34 de ani preferă snacks-urile şi garniturile cu cartofi, iar românii peste 35 de ani preferă mâncarea tradiţională: ciorbele acre, supele, felurile de mâncare cu carne (şniţel de pui sau aripioare de pui) şi deserturile.

Rezultatele studiului Out of Home Consumption Habits sunt susţinute de Raportul Global cu privire la meniuri 'Ce conţine mâncarea dumneavoastră?', comunicat de Unilever Food Solutions în aprilie 2011. Conform acestuia, consumatorii din ţările Europei Centrale şi de Est sunt foarte interesaţi să afle ce conţine mâncarea pe care o comandă, atunci când mănâncă în oraş - 55% din respondenţii din Germania şi peste 90% dintre respondenţii din Rusia şi Turcia. Ei consideră că responsabili pentru informarea lor despre felurile pe care le comandă când mănâncă în oraş sunt restaurantele, cantinele şi furnizorii din sectorul gastronomic.

Raportul Global a fost realizat pe 3.500 de persoane care iau masa în oraş cel puţin o dată pe săptămână, 87% dintre ei declarând că ar alege preparate mai sănătoase atunci când mănâncă în oraş, dacă ar cunoaşte valorile nutriţionale ale acestora - 49% dintre germani, 72% dintre respondenţii ruşi, 77% dintre respondenţii turci.

Ţările incluse în Raportul global cu privire la meniuri 'Ce conţine mâncarea dumneavoastră' din Europa Centrală şi de Est sunt Germania, Rusia şi Turcia.

Unilever Food Solutions este divizia specializată de soluţii gastronomice a companiei Unilever, prezentă în 74 de ţări din Europa, America de Nord şi de Sud.

Studiul Out of home consumption habits a fost realizat în martie 2011 de Synovate România pentru Unilever Food Solutions pe un eşantion reprezentativ la nivel urban pentru populaţia între 18 şi 64 de ani (891 persoane). Respondenţii care iau masa în oraş cu o frecvenţă de cel puţin o dată la 2-3 luni se caracterizează prin venituri preponderent de peste 1200 lei/lună, angajaţi full-time, absolvenţi de liceu şi facultate.

>>> Bucureştenii mănâncă la fast-food, în timp ce românii din celelalte oraşe preferă restaurantul - REVISTA FERMIERULUI

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Şeful MADR: Preşedintele ADS a fost demis, dar demiterea nu are legătură cu percheziţiile DNA

Preşedintele Agenţiei pentru Domeniile Statului, Dan Lucian Ştefan Mogoş, a fost demis vineri, a anunţat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. Şeful MADR a precizat că demiterea nu a avut legătură cu percheziţiile de vineri de la ADS, ci s-a urmărit îmbunătăţirea managementului Agenţiei, decizia fiindu-i comunicată lui Mogoş încă din luna septembrie.“Astăzi a fost demis preşedintele ADS. Era o măsură pe care i-am adus-o la cunoştinţă încă din luna septembrie. Simţeam nevoia de îmbunătăţire a managementului Agenţiei. Din păcate, din 23 septembrie, este în concediu medical. Astăzi, am înţeles că îi expiră concediul medical, ca atare, de ieri (joi n.r), au pornit documentele pentru demiterea şi înlocuirea acestuia, lucru care s-a întâmplat astăzi (n.r. vineri)”, a explicat Constantin.
“Decizia i-am comunicat-o din luna septembrie, fără să am dovezi sau suspiciuni, ci pentru faptul că simţeam nevoia unei îmbunătăţiri a managementului Agenţiei”, a adăugat el The original article may stil…

Au mai rămas doar câteva zile pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”

Reamintim că până la 31 martie, deţinătorii de teren agricol şi neagricol pot accesa Schema de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, în cadrul Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor”, SubMăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală – PNDR 2014 - 2020.

Această schemă de ajutor de stat este implementată de APIA, toate documentele necesare accesării fiind disponibile pe pagina de internet: http://www.apia.org.ro/ro/submasura-m-8-1.

Tehnologia produselor horticole. Valorificare in stare proaspata si industrializare

Lucrarea urmareste un scop utilitar, de orientare actuala privind tehnologiile moderne de valorificare a fructelor, legumelor, florilor, semintelor si materialului saditor.

In masura in care va servi la documentarea celor interesati in aplicarea tehnologiei produselor horticole, incepand cu recoltarea si continuand pana la livrarea lor ca marfa, consideram ca ne-am adus si noi contributia la un efort in care sunt angajati toti horticultorii Romaniei, de intelegere, de stapanire si de depasire a problemelor cu care ne vom confrunta in deceniile secolului XXI.

Din cuprins:
Cap. 1. Introducere si scurt istoric (D. Beceanu) pag. 21
1.1. Tehnologia valorificarii legumelor si fructelor
1.2. Evolutia activitatilor de pastrare si prelucrare a produselor horticole pe teritoriul locuit de poporul roman

Cap. 2. Caracterizarea tehnologica a produselor horticole ( D. Beceanu) pag. 33
2.1. Clasificarea produselor horticole
2.2. Constitutia fizica a produselor horticole
2.3. Fermitatea structo-texturala a pr…