Treceți la conținutul principal

Agricultura: fără irigaţii, fără fonduri, fără recolte...

Agricultura are nevoie de irigații pentru a evita efectele negative ale condițiilor meteo ce se anunță în acest an, dar finanțarea pentru sistemele de irigații se găsește foarte greu, scrie capital.ro.

Un sector economic care poate urca semnificativ produsul intern brut este agricultura. Dar, chiar şi atunci când avem un an bun pentru culturi ne poate influența negativ o secetă. Este jenant ca agricultura să fie atât de meteo-dependentă, însă situția nu se va schimba foarte ușor.

„Acum se anunţă secetă pentru tot continentul, dar ţara noastră are probleme oricum ar fi”, spune Dragoș Frumosu, președintele Federației Sindicatelor din Industria Alimentară.

La noi nici cu ploi nu e bine, dar nici fără ploi. „Dacă plouă, din cauza defrişărilor, o mare parte din terenurile agricole sunt distruse. Dacă însă este secetă, ajungem în aceeaşi situaţie, culturile agricole fiind compromise în mare măsură din lipsa sistemelor de irigaţii. Oricum, în acest moment, culturile sunt întârziate cu trei săptămâni din cauza timpului rece din primăvară, iar recolta va fi şi anul acesta slabă”, adaugă el.

Pare ciudat să ne temem de secetă, acum, când în majoritatea zonelor din ţară se anunţă cod galben de ploi şi vijelii, dar pe termen mai lung există motive de îngrijorare. Cu toate că Rusia şi-a anunţat reluarea exporturilor de cereale şi acest fapt va influenţa pozitiv piaţa internaţională a alimentelor, nu este suficient.
Fermierii au nevoie de irigaţii pentru a se proteja de secetă, nu de importuri. Dar pentru investiţii în sistemele de irigaţii este din nou necesară finanţarea.

Finanţare: cu garanţii mai multe şi mai mari

Valoarea creditelor acordate agricultorilor anul trecut s-a ridicat la aproximativ 1,2 miliarde euro. Din această sumă, jumătate o reprezintă creditele acordate fermierilor și IMM-urilor din domeniul agricol, iar restul marilor investitori.

Cele două fonduri de garantare (Fondul pentru Garantarea Creditului Rural și Fondul pentru IMM) au acordat garanții pentru credite în valoare de 1,7 miliarde lei, restul de până la 2,5 miliarde lei fiind credite acordate cu cesiune în favoarea băncii a subvențiilor primite de fermieri.

Aşadar spectrul unui an secetos, adică dificil pentru agricultori, ridică probleme și în ceea ce privește finanțarea, fiind cerute și mai multe garanții.
„Dobânzile aplicate şi condiţiile impuse fac băncile de temut pentru fermieri. Cu atâtea garanţii solicitate, este greu de obţinut un credit, iar situaţia nu pare a se remedia”, a spus Dragoș Frumosu.

Principalele bănci care au oferte de creditare a agricultorilor sunt CEC, Raiffeisen, Banca Transilvania, BCR şi BRD. Anul trecut, Fondul de Garantare a Creditului Rural a acordat garanţii pentru împrumuturi în valoare de 1,5 miliarde lei, 80% reprezentând sprijin pentru investiţii, iar restul pentru activitatea de producţie.

Irigaţiile sunt decisive, dar... la limita existenţei

„România are cel mai mare număr de ferme agricole din UE, adică 3,9 milioane, față de 2,4 milioane în Polonia, 1,7 milioane în Italia, un milion în Spania și 0,5 milioane în Franța. Problema este că suprafața agricolă medie a unei ferme din România este de trei hectare, față de șase în Polonia și 52 în Franța”, spune Dominic Bruynseels, CEO al BCR, care explică astfel una dintre principalele cauze ale ineficienței agricole autohtone. Și cu cât este mai mică ferma, cu atât îi va fi mai greu să acceseze un credit bancar.

„În România, randamentul la hectar este influențat decisiv de irigații”, spune Martin Schuldt, country manager al Cargill România.

Din păcate, crearea unui sistem de irigații se lovește de aceeași problemă a fărâmițării terenurilor agricole, investiția în irigații fiind, de cele mai multe ori, peste posibilitățile financiare ale unui mic fermier.

Deocamdată, datele oferite de agricultori indică recolte la cereale mai reduse decât cele de anul trecut (23% la secară, 22% la rapiță, 7,6% la oleaginoase). Producția mai mică se traduce prin pierderi și prin scumpiri.


>>> Agricultura: fără irigaţii, fără fonduri, fără recolte... | Agroinfo

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Şeful MADR: Preşedintele ADS a fost demis, dar demiterea nu are legătură cu percheziţiile DNA

Preşedintele Agenţiei pentru Domeniile Statului, Dan Lucian Ştefan Mogoş, a fost demis vineri, a anunţat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. Şeful MADR a precizat că demiterea nu a avut legătură cu percheziţiile de vineri de la ADS, ci s-a urmărit îmbunătăţirea managementului Agenţiei, decizia fiindu-i comunicată lui Mogoş încă din luna septembrie.“Astăzi a fost demis preşedintele ADS. Era o măsură pe care i-am adus-o la cunoştinţă încă din luna septembrie. Simţeam nevoia de îmbunătăţire a managementului Agenţiei. Din păcate, din 23 septembrie, este în concediu medical. Astăzi, am înţeles că îi expiră concediul medical, ca atare, de ieri (joi n.r), au pornit documentele pentru demiterea şi înlocuirea acestuia, lucru care s-a întâmplat astăzi (n.r. vineri)”, a explicat Constantin.
“Decizia i-am comunicat-o din luna septembrie, fără să am dovezi sau suspiciuni, ci pentru faptul că simţeam nevoia unei îmbunătăţiri a managementului Agenţiei”, a adăugat el The original article may stil…

Au mai rămas doar câteva zile pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”

Reamintim că până la 31 martie, deţinătorii de teren agricol şi neagricol pot accesa Schema de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, în cadrul Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor”, SubMăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală – PNDR 2014 - 2020.

Această schemă de ajutor de stat este implementată de APIA, toate documentele necesare accesării fiind disponibile pe pagina de internet: http://www.apia.org.ro/ro/submasura-m-8-1.

Tehnologia produselor horticole. Valorificare in stare proaspata si industrializare

Lucrarea urmareste un scop utilitar, de orientare actuala privind tehnologiile moderne de valorificare a fructelor, legumelor, florilor, semintelor si materialului saditor.

In masura in care va servi la documentarea celor interesati in aplicarea tehnologiei produselor horticole, incepand cu recoltarea si continuand pana la livrarea lor ca marfa, consideram ca ne-am adus si noi contributia la un efort in care sunt angajati toti horticultorii Romaniei, de intelegere, de stapanire si de depasire a problemelor cu care ne vom confrunta in deceniile secolului XXI.

Din cuprins:
Cap. 1. Introducere si scurt istoric (D. Beceanu) pag. 21
1.1. Tehnologia valorificarii legumelor si fructelor
1.2. Evolutia activitatilor de pastrare si prelucrare a produselor horticole pe teritoriul locuit de poporul roman

Cap. 2. Caracterizarea tehnologica a produselor horticole ( D. Beceanu) pag. 33
2.1. Clasificarea produselor horticole
2.2. Constitutia fizica a produselor horticole
2.3. Fermitatea structo-texturala a pr…