Treceți la conținutul principal

Fermierii aleg în iulie

Primele alegeri pentru Camerele agricole vor fi organizate pe 24 iulie a.c. Vor fi 629 de camere agricole zonale, 40 de camere agricole judeţene, 7 camere regionale şi una naţională, iar cheltuielile pentru înfiinţarea acestora, suportate din bugetul Ministerului Agriculturii, se ridică la 3,2 milioane lei, ne-a spus Mihai Banu, preşedintele Comitetului Naţional de Iniţiativă pentru Camerele Agricole

Primele alegeri pentru camerele agricole vor fi organizate în 24 iulie a.c., conform unui ordin al ministrului Agriculturii care aşteaptă aprobarea Guvernului, ne-a declarat Mihai Banu, preşedintele Comitetului Naţional de Iniţiativă (CNI) pentru Camerele Agricole.

Potrivit lui Mihai Banu, CNI a elaborat deja proiectul de ordonanţă pentru modificarea şi completarea Legii nr.283/2010 privind camerele agricole, proiectul de hotărâre pentru aprobarea normelor de aplicare a legii, un proiect de hotărâre care va aproba circumscripţiile electorale şi camerele zonale şi regionale.

Au mai fost elaborate, de asemenea, două ordine de ministru, care stabilesc data alegerilor, pentru 24 iulie a.c., respectiv valoarea cheltuielilor pentru înfiinţarea camerelor pentru agricultură şi dezvoltare rurală, la 3,2 milioane de lei, „o sumă care nu sărăceşte poporul român, ca să înfiinţăm cea mai importantă instituţie a ultimilor ani”, potrivit preşedintelui CNI.

„Acestea sunt toate documentele care ar trebui să îşi parcurgă traseul şi sper că până pe 24 mai să fie gata aprobate şi promovate. Nu avem o garanţie, dar aş dori ca până în 24 mai să fie toate actele trecute prin Guvern ca să stăm în linişte să pregătim campania, candidaţii, materialele şi să ne ocupăm de organizarea alegerilor”, ne-a declarat Mihai Banu.


Adrian Rădulescu: „Eu m-am retras, să-şi facă politicienii ce doresc”

Adrian Rădulescu a demisionat din CNI. „Nu mai sunt în Comitetul Naţional de Iniţiativă. Mi-am dat demisia, din două motive: consider numărul camerelor zonale foarte mare, 700 şi ceva la nivel naţional, şi mai merg în continuare, în paralel, şi camerele agricole deja existente.

E o chestiune pe care nu are rost s-o mai discutăm. Eu m-am retras, să-şi facă politicienii ce doresc”, ne-a declarat Rădulescu.

Potrivit acestuia, secretariatul CNI a fost preluat de Gheorghe Vaida, director de cabinet al ministrului Agriculturii.

„Este o opţiune personală, din cei 21 de membri, doi (Viorel Matei, preşedinte FNPAR şi Adrian Rădulescu - n.red.) şi-au dat demisia până acum şi probabil vor mai urma şi alte demisii în momentul în care vor candida.

Noi aplicăm legea, nu discutăm despre nemulţumiri, nu elaborăm prognoze, fără să ştim, despre viitorul camerelor agricole, aşa cum am mai auzit spunându-se că nu vor merge”, a comentat preşedintele CNI, Mihai Banu.


Membrii comitetelor de iniţiativă, primarii şi preşedinţii CJ vor putea candida

Membrii Comitetelor de iniţiativă judeţene, regionale, respectiv naţional, primarii şi viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii Consiliilor Judeţene (CJ) vor putea candida la alegerile pentru colegiile camerelor agricole zonale cu condiţia suspendării din funcţia pe care o deţin cu 45 de zile înainte de data alegerilor, au hotărât membrii CNI, care au elaborat proiectul de OUG pentru modificarea şi completarea Legii nr.283/2010 privind camerele agricole.

„Conform Constituţiei, oricine poate candida, cu o singură condiţie: când îşi depun candidaturile trebuie să demisioneze din funcţiile pe care le au, iar dacă vor câştiga, trebuie să opteze, în termen de 15 zile, să rămână pe funcţia avută înaintea suspendării sau pe cea pe care au obţinut-o”, a precizat Mihai Banu.


Camerele agricole vor avea trei mii de specialişti

Acelaşi proiect elaborat de CNI prevede că aparatul tehnic operaţional al camerelor agricole zonale şi judeţene va fi constituit din personalul preluat, fără examen sau concurs, de la actualele camere agricole judeţene, iar nivelul salarizării va fi similar personalului contractual plătit din fonduri publice.

Numărul de specialişti ai camerelor zonale va fi stabilit în funcţie de numărul de fermieri arondaţi camerei respective, dar minim 3 specialişti, iar repartizarea acestora pe colegii zonale va fi făcută de Biroul permanent al camerelor agricole judeţene. Aceştia vor fi evaluaţi lunar de Colegiile camerelor agricole zonale şi anual de Colegiile camerelor judeţene şi regionale.

Camerele agricole judeţene şi regionale vor avea câte 7-9 specialişti, iar Camera Agricolă Naţională va avea minim 29 de specialişti în domeniul agriculturii şi conexe, jurişti, economişti şi în alte domenii.
Patrimoniul camerelor agricole judeţene desfiinţate va fi preluat, de asemenea, de camerele agricole judeţene nou înfiinţate.

„Cine crede că spaţiul rural se va dezvolta fără ştiinţă de carte se înşeală amarnic. Avem nevoie de specialişti care să arate calea fermierilor şi celor care vor să dezvolte o mică afacere în spaţiul rural. Acum sunt cam o mie.

Camera agricolă nou înfiinţată are nevoie de peste trei mii de specialişti ca să facă servicii de calitate. Vor veni cei o mie, îi vom instala, dar asta nu înseamnă că cei care nu îşi fac treaba vor rămâne acolo, pentru că, de această dată, fermierii sunt aceia care vor evalua activitatea specialiştilor şi va fi foarte greu pentru unii să se eschiveze de la ceea ce au de făcut”, ne-a declarat Mihai Banu.


Mihai Banu: „Opreşte cineva vreun partid politic să se implice?”

Referitor la politizarea camerelor agricole, preşedintele CNI, Mihai Banu, afirmă că nu a transmis niciodată directive de partid din funcţia de preşedinte al CNI. „Nu aş fi atât de lipsit de inteligenţă încât să fac o asemena prostie”, susţine Banu.

Acesta a mai precizat că nu s-a discutat niciodată la nivelul Comitetului Naţional de Iniţiativă despre impunerea partidului politic din care face parte (PDL) în constituirea camerelor agricole, că nu a făcut nici un demers în acest sens, dar şi că fiecare partid politic este liber să se implice şi să încerce să îşi impună proprii oameni în camerele agricole.

„Opreşte cineva vreun partid politic să se implice? Pot merge în comune, pot explica oamenilor despre cât de importantă este această organizaţie, pot invita la vot, pot să propună candidaţi, dacă doresc şi dacă sunt oameni valoroşi, nu-i opreşte nimeni. Chiar mi-aş dori să meargă pe teren şi să explice oamenilor cât de important este să se implice în organizarea camerelor agricole”, ne-a declarat Mihai Banu.

>>> Fermierii aleg în iulie | Revista Ferma

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Au mai rămas doar câteva zile pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”

Reamintim că până la 31 martie, deţinătorii de teren agricol şi neagricol pot accesa Schema de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, în cadrul Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor”, SubMăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală – PNDR 2014 - 2020.

Această schemă de ajutor de stat este implementată de APIA, toate documentele necesare accesării fiind disponibile pe pagina de internet: http://www.apia.org.ro/ro/submasura-m-8-1.

Lansare sesiuni măsuri PNDR 2014-2020

În perioada 28 martie – 30 iunie 2017 se lansează prima sesiune din 2017 de depunere a Cererilor de finanţare pentru:

*submăsura 4.3 A – componenta infrastructura de acces agricolă,

*submăsura 4.3 A Investiții Teritoriale Integrate Delta Dunării (ITI DD) – componenta infrastructura de acces agricolă,

*Schema de Ajutor de Stat aferentă submăsurii 4.3 S – componenta infrastructura de acces silvică,

*Schema de Ajutor de Stat aferentă submăsurii 4.3 S Investiții Teritoriale Integrate Delta Dunării (ITI DD) – componenta infrastructura de acces silvică,

*submăsura 7.2 și submăsura 7.2 Investiții Teritoriale Integrate Delta Dunării (ITI DD),

*submăsura 7.6 și submăsura 7.6 Investiții Teritoriale Integrate Delta Dunării (ITI DD) din PNDR 2020.



„Novac afumat din Țara Bârsei” devine produs protejat la nivel european

În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene s-a publicat astăzi, 6 aprilie 2017, decizia de înregistrare a denumirii în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate pentru produsul Novac afumat din Țara Bârsei (IGP).

România are la această dată trei produse protejate la nivelul Uniunii Europene – Magiunul de Topoloveni – Indicație Geografică Protejată (2011), Telemeaua de Ibăneşti – Denumire de origine Protejată (2016), Salamul de Sibiu - Indicație Geografică Protejată (2016), iar în 20 de zile începând de astăzi, va avea al patrulea produs protejat, respectiv Novacul afumat din Țara Bârsei - Indicație Geografică Protejată.

Facem precizarea că încă două produse, respectiv Cârnaţii de Pleşcoi şi Scrumbia de Dunăre afumată, se află pe circuit la Comisia Europeană în vederea obţinerii protecţiei la nivel european pentru sistemul de calitate Indicație Geografică Protejată.