Treceți la conținutul principal

Aplicaţii IPA-Online

Soluţii pentru identificarea parcelelor

Pentru început, a fost analizat modul în care au fost depuse cererile de sprijin. S-a ajuns la concluzia că timpul de depunere a fost prea scurt şi că hărţile puse la dispoziţia fermierilor, tipărite pe hârtie, corespundeau normelor europene, dar nu reuşeau să asigure o identificare precisă a parcelelor.

Raţiunea noului sistem

Soluţia care s-a impus de la sine era un instrument prin intermediul căruia fermierii să îşi poată identifica parcelele în mod corect, într-un timp suficient de lung, distinct de momentul depunerii cererii de sprijin. Astfel a apărut aplicaţia IPA-Online.

Sistemul verifică dacă datele introduse sunt consistente şi corespund realităţii, reducându-se, astfel, numărul de erori ce pot fi introduse în sistem. În plus, suma suprafeţelor parcelelor digitizate este calculată automat, iar suprafeţele digitizate de fermier sunt măsurate foarte exact. Rezultatele sunt disponibile în orice moment, solicitantul poate salva declaraţia de suprafaţa pe calculatorul personal şi, atunci când este convins că este corectă, poate să o tipărească. În plus, suprafeţele digitizate se transmit automat de la o campanie la următoarea, astfel încât fermierul nu mai este nevoit să îşi identifice din nou parcelele şi trebuie numai să actualizeze informaţiile din anii anteriori.

Primele testări

Pornind de la această aplicaţie, a fost imaginat un sistem prin care se înregistrează parcelele pe care fermierul le lucrează. Prima testare a aplicaţiei s-a făcut în septembrie 2008, cu ajutorul mai multor fermieri din diferite judeţe din sudul ţării şi s-a constatat că aceştia au fost capabili, în proporţie de 99%, să îşi identifice parcelele şi să le marcheze în mod corespunzător pe ortofotoplanurile puse la dispoziţie prin intermediul aplicaţiei.

Următorul pas în implementarea aplicaţiei a fost realizarea unui proiect-pilot. Astfel, în Campania 2009 – 308 fermieri au depus cererea de sprijin identificându-şi online parcelele agricole. Ca urmare, a fost digitizat un număr de 7.578 de parcele, însumând o suprafaţă de aproximativ 90.000 de hectare.

În vara următoare Campaniei, aplicaţia a fost folosită pentru rezolvarea blocurilor fizice supradeclarate. Apelând la IPA-online şi identificând parcelele lucrate de fiecare fermier, rezolvarea suprafeţelor declarate în mod excedentar a devenit foarte uşoară.

Succesul acestui proiect-pilot a permis dezvoltării aplicaţiei IPA-online. Pe parcursul anului 2009 şi la începutul anului 2010, APIA a realizat conectarea aplicaţiei IPA-online cu aplicaţia IACS (Sistemul Integrat de Administrare şi Control – care realizează înregistrarea fermierilor şi gestionarea cererilor de sprijin). În urma conectării, informaţiile introduse de către fermieri în IPA-online au fost transferate automat în IACS, făcând astfel o mare economie de timp şi evitând un mare număr de erori de natură umană.

Noul sistem cuprinde 60% din suprafaţa agricolă

În Campania 2010, aplicaţia IPA-Online şi-a atins parametrii de funcţionare şi utilizare doriţi, ajungând la peste 239.252 de fermieri utilizatori, care au digitizat 1.801.817 parcele, însumând aproximativ 60% din suprafaţa agricolă a României. Ulterior, aplicaţia a fost utilizată pentru clarificarea suprafeţelor supradeclarate şi a parcelelor suprapuse. Pentru clarificarea supradeclarărilor şi pentru a evita deplasarea fermierilor la centrele APIA, funcţionarii APIA s-au deplasat pe teren şi la primăriile din comunele în care existau blocurile fizice supradeclarate şi au întocmit „Tabelul index“, în care erau trecuţi toţi fermierii din blocul fizic, în ordinea existentă fizic, şi „Harta martor“ (a blocului fizic în care erau poziţionaţi atât fermierii care au solicitat sprijin, cât şi suprafeţele nesolicitate). Informaţiile obţinute de pe teren au fost introduse în baza de date şi au fost corectate datele iniţiale.

Identificarea parcelelor suprapuse

În ceea ce priveşte parcelele suprapuse, aplicaţia permite acum identificarea lor cu precizie. Astfel, au fost identificate două categorii principale de suprapuneri:

- primul tip – suprapunerea într-un procent redus ca urmare a nerespectării unor puncte de reper de pe teren sau din alte cauze;

- al doilea tip – atât proprietarul terenului, cât şi arendaşul solicită sprijin; parcela apare declarată de două ori sau fermierul poziţionează parcela într-un bloc fizic greşit şi astfel apare o suprapunere aşa-numită „în cruce“.

În toamna anului 2010, aplicaţia a fost utilizată pentru realizarea controlului prin teledetecţie. Astfel, în urma schiţelor realizate de fermieri la depunerea cererilor de sprijin în sistem clasic, au fost digitizate parcelele din zonele ce urmau să fie supuse controlului prin teledetecţie şi apoi zonele respective au fost exportate. Au fost identificate greşelile existente în sistem şi au fost corectate în IPA-online, concomitent cu corecţiile făcute în aplicaţia IACS.

Serviciul relaţii cu publicul şi comunicare APIA

sursa

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Şeful MADR: Preşedintele ADS a fost demis, dar demiterea nu are legătură cu percheziţiile DNA

Preşedintele Agenţiei pentru Domeniile Statului, Dan Lucian Ştefan Mogoş, a fost demis vineri, a anunţat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. Şeful MADR a precizat că demiterea nu a avut legătură cu percheziţiile de vineri de la ADS, ci s-a urmărit îmbunătăţirea managementului Agenţiei, decizia fiindu-i comunicată lui Mogoş încă din luna septembrie.“Astăzi a fost demis preşedintele ADS. Era o măsură pe care i-am adus-o la cunoştinţă încă din luna septembrie. Simţeam nevoia de îmbunătăţire a managementului Agenţiei. Din păcate, din 23 septembrie, este în concediu medical. Astăzi, am înţeles că îi expiră concediul medical, ca atare, de ieri (joi n.r), au pornit documentele pentru demiterea şi înlocuirea acestuia, lucru care s-a întâmplat astăzi (n.r. vineri)”, a explicat Constantin.
“Decizia i-am comunicat-o din luna septembrie, fără să am dovezi sau suspiciuni, ci pentru faptul că simţeam nevoia unei îmbunătăţiri a managementului Agenţiei”, a adăugat el The original article may stil…

Au mai rămas doar câteva zile pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”

Reamintim că până la 31 martie, deţinătorii de teren agricol şi neagricol pot accesa Schema de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, în cadrul Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor”, SubMăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală – PNDR 2014 - 2020.

Această schemă de ajutor de stat este implementată de APIA, toate documentele necesare accesării fiind disponibile pe pagina de internet: http://www.apia.org.ro/ro/submasura-m-8-1.

Tehnologia produselor horticole. Valorificare in stare proaspata si industrializare

Lucrarea urmareste un scop utilitar, de orientare actuala privind tehnologiile moderne de valorificare a fructelor, legumelor, florilor, semintelor si materialului saditor.

In masura in care va servi la documentarea celor interesati in aplicarea tehnologiei produselor horticole, incepand cu recoltarea si continuand pana la livrarea lor ca marfa, consideram ca ne-am adus si noi contributia la un efort in care sunt angajati toti horticultorii Romaniei, de intelegere, de stapanire si de depasire a problemelor cu care ne vom confrunta in deceniile secolului XXI.

Din cuprins:
Cap. 1. Introducere si scurt istoric (D. Beceanu) pag. 21
1.1. Tehnologia valorificarii legumelor si fructelor
1.2. Evolutia activitatilor de pastrare si prelucrare a produselor horticole pe teritoriul locuit de poporul roman

Cap. 2. Caracterizarea tehnologica a produselor horticole ( D. Beceanu) pag. 33
2.1. Clasificarea produselor horticole
2.2. Constitutia fizica a produselor horticole
2.3. Fermitatea structo-texturala a pr…