Treceți la conținutul principal

Tehnologia produselor horticole. Valorificare in stare proaspata si industrializare



Lucrarea urmareste un scop utilitar, de orientare actuala privind tehnologiile moderne de valorificare a fructelor, legumelor, florilor, semintelor si materialului saditor.

In masura in care va servi la documentarea celor interesati in aplicarea tehnologiei produselor horticole, incepand cu recoltarea si continuand pana la livrarea lor ca marfa, consideram ca ne-am adus si noi contributia la un efort in care sunt angajati toti horticultorii Romaniei, de intelegere, de stapanire si de depasire a problemelor cu care ne vom confrunta in deceniile secolului XXI.

Din cuprins:
Cap. 1. Introducere si scurt istoric (D. Beceanu) pag. 21
1.1. Tehnologia valorificarii legumelor si fructelor
1.2. Evolutia activitatilor de pastrare si prelucrare a produselor horticole pe teritoriul locuit de poporul roman

Cap. 2. Caracterizarea tehnologica a produselor horticole ( D. Beceanu) pag. 33
2.1. Clasificarea produselor horticole
2.2. Constitutia fizica a produselor horticole
2.3. Fermitatea structo-texturala a produselor horticole
2.4. Proprietatile fizice ale produselor horticole
2.5. Continutul de apa si substanta uscata al produselor horticole
2.6. Substantele minerale din produsele horticole
2.7. Aspecte generale privind substantele organice din produsele horticole si continutul in substanta uscata solubila
2.8. Continutul in glucide al produselor horticole
2.9. Continutul in protide al produselor horticole
2.10. Continutul in lipide al produselor horticole
2.11. Acizii organici din produsele horticole
2.12. Vitaminele din produsele horticole
2.13. Principalele enzime din produsele horticole si importanta lor
2.14. Pigmentii produselor horticole
2.15. Substante volatile care confera aroma si mirosul produselor horticole

Cap. 3. Aspecte fiziologice ale valorificarii produselor horticole (D. Beceanu) pag. 107
3.1. Respiratia produselor horticole
3.2. Transpiratia produselor horticole
3.2.1. Generalitati
3.2.2. Factori interni
3.2.3. Factori externi
3.2.4. Factori tehnici
3.2.5. Masurile tehnologice de reducere a transpiratiei
3.3. Cresterea, maturarea si supramaturarea produselor horticole
3.3.1. Cresterea
3.3.2. Momentul optim de recoltare
3.3.3. Modul de maturare efectiva
3.3.4. Modificarile care apar in timpul cresterii si maturarii
3.3.5. Perioada de evolutie a produselor horticole dupa recoltare

Cap. 4. Calitatea produselor horticole (A. Chira) pag. 121
4.1. Aspecte generale privind calitatea produselor horticole si cadrul legal de reglementare pentru productia horticola
4.1.1. Standardele
4.1.2. Normele interne
4.1.3. Caietele de sarcini
4.1.4. Reglementari interne si internationale privind calitatea produselor agroalimentare
4.2. Aprecierea calitatii produselor
4.3. Factorii care influenteaza calitatea produselor horticole
4.3.1. Factorii care contribuie la formarea si cresterea produselor horticole in cultura
4.3.2. Conditiile de recoltare, manipulare si transport al produselor horticole
4.3.3. Grupa factorilor ce influenteaza mediul ambiant de pastrare a produselor horticole
4.4. Sistemul HACCP (Hazard Analysis and Critical Control Points sau Analiza Riscurilor si Punctelor Critice de Control) de asigurare a calitatii igienico-sanitare a produselor alimentare
4.5. Asigurarea calitatii conform standardelor seria ISO 9000:2000
4.6. Alterarea produselor horticole valorificate in stare proaspata sau transformate industrial
4.6.1. Alterari de natura fizica
4.6.2. Alterari de natura chimica
4.6.3. Alterari de natura microbiologica
4.6.4. Dereglarile fiziologice (fiziopatii)
4.7. Calitatea produselor horticole biologice (ecologice)

Cap. 5. Recoltarea produselor horticole (D. Beceanu) pag. 137
5.1. Generalitati.
5.2. Determinarea momentului optim de recoltare
5.2.1. Caractere anatomo-morfologice
5.2.2. Caracterele fizice
5.2.3. Datele analitice, chimice si fiziologice
5.2.4. Datele fenologice
5.2.5. Caracterele organoleptice sau senzoriale
5.3. Aspectele tehnice ale recoltarii
5.3.1. Metode de recoltare
5.3.2. Recomandari, reguli si cerinte ale unei recoltari corespunzatoare standardelor de calitate
5.3.3. Procedee si variante de recoltare
5.4. Faze tehnologice intermediare intre recoltare si conditionare
5.4.1. Presortarea
5.4.2. Preracirea
5.4.3. Transportul dupa recoltare

Cap. 6. Conditionarea produselor horticole (D. Beceanu) pag. 147
6.1. Fluxul tehnologic general de conditionare
6.2. Fazele tehnologice ale conditionarii
6.2.1. Fazele tehnologice preliminare
6.2.2. Curatarea produselor
6.2.3. Fasonarea si taierea frunzelor sau radacinilor
6.2.4. Cizelarea strugurilor de masa
6.2.5. Sortarea produselor horticole
6.2.6. Tratarea dupa recoltare a produselor horticole
6.2.7. Ceruirea si protejarea peliculara
6.2.8. Legarea in legaturi sau snopi
6.3. Metode de ambalare
6.3.1. Ambalarea prin nearanjare in interiorul lazilor (in vrac)
6.3.2. Ambalarea prin semiaranjare
6.3.3. Ambalarea prin aranjare
6.4. Participarea si rolul ambalajelor in tehnologiile de valorificare a produselor horticole
6.5. Specificul si diversitatea ambalajelor pentru produse horticole
6.5.1. Polivalenta
6.5.2. Dimensionarea ambalajelor
6.5.3. Tipurile de ambalaje paletizabile, de forma paralelipipedica rectangulara.
6.6. Materialele din care sunt confectionate ambalajele folosite in horticultura
6.7. Preambalarea
6.7.1. Aspecte generale
6.7.2. Preambalarea in pungi
6.7.3. Preambalarea in saculeti de plasa
6.7.4. Preambalarea in pelicula contractibila
5.2.3. Datele analitice, chimice si fiziologice
5.2.4. Datele fenologice
5.2.5. Caracterele organoleptice sau senzoriale
5.3. Aspectele tehnice ale recoltarii
5.3.1. Metode de recoltare
5.3.2. Recomandari, reguli si cerinte ale unei recoltari corespunzatoare standardelor de calitate
5.3.3. Procedee si variante de recoltare
5.4. Faze tehnologice intermediare intre recoltare si conditionare
5.4.1. Presortarea
5.4.2. Preracirea
5.4.3. Transportul dupa recoltare

Cap. 6. Conditionarea produselor horticole (D. Beceanu) pag. 147
6.1. Fluxul tehnologic general de conditionare
6.2. Fazele tehnologice ale conditionarii
6.2.1. Fazele tehnologice preliminare
6.2.2. Curatarea produselor
6.2.3. Fasonarea si taierea frunzelor sau radacinilor
6.2.4. Cizelarea strugurilor de masa
6.2.5. Sortarea produselor horticole
6.2.6. Tratarea dupa recoltare a produselor horticole
6.2.7. Ceruirea si protejarea peliculara
6.2.8. Legarea in legaturi sau snopi
6.3. Metode de ambalare
6.3.1. Ambalarea prin nearanjare in interiorul lazilor (in vrac)
6.3.2. Ambalarea prin semiaranjare
6.3.3. Ambalarea prin aranjare
6.4. Participarea si rolul ambalajelor in tehnologiile de valorificare a produselor horticole
6.5. Specificul si diversitatea ambalajelor pentru produse horticole
6.5.1. Polivalenta
6.5.2. Dimensionarea ambalajelor
6.5.3. Tipurile de ambalaje paletizabile, de forma paralelipipedica rectangulara
6.6. Materialele din care sunt confectionate ambalajele folosite in horticultura
6.7. Preambalarea
6.7.1. Aspecte generale
6.7.2. Preambalarea in pungi
6.7.3. Preambalarea in saculeti de plasa
6.7.4. Preambalarea in pelicula contractibila
6.7.5. Preambalarea in pelicula extensibila

Cap. 7. Pastrarea in stare proaspata a produselor horticole (D. Beceanu) pag. 173
7.1. Generalitati
7.2. Metode de depozitare
7.2.1. Depozitarea in vrac
7.2.2. Depozitarea in ambalaje
7.3. Caracterizarea principalelor tipuri de depozite
7.3.1. Clasificarea depozitelor pentru produse horticole
7.4. Santurile si silozurile
7.5. Depozitele inchise neutilate
7.5.1. Magaziile
7.5.2. Podurile magaziilor sau cladirilor
7.5.3. Bordeiele
7.5.4. Pivnitele, beciurile si subsolurile
7.5.5. Patulele
7.5.6. Depozitele cu ventilatie naturala
7.6. Depozitele cu ventilatie mecanica
7.6.1. Tipul "Voinesti“
7.6.2. Depozitele de mare capacitate, specializate pentru pastrarea cartofilor
7.6.3. Macrosilozurile
7.7. Depozitele frigorifice cu atmosfera normala
7.8. Depozitele frigorifice cu atmosfera controlata (AC)
7.8.1. Generalitati
7.8.2. Realizarea si mentinerea atmosferei controlate
7.9. Bazele teoretice ale pastrarii in stare proaspata a produselor horticole
7.9.1. Efectele temperaturilor folosite in timpul refrigerarii
7.10. Efectele atmosferei controlate
7.10.1. Efectul scaderii concentratiei in O2
7.10.2. Efectul cresterii concentratiei in CO2
7.10.3. Efectele compozitiilor gazoase de atmosfera controlata (AC)
7.10.4. Efectele presiunii atmosferice scazute
7.10.5. Ionizarea produselor horticole proaspete

Cap. 8. Manipularea si transportul produselor horticole (D. Beceanu) pag. 197
8.1. Generalitati
8.2. Utilajele si mijloacele folosite la manipularea produselor horticole
8.3. Transportul produselor horticole
8.3.1. Transportul rutier
8.3.2. Transportul feroviar al produselor horticole
8.3.3. Transcontainerizarea
8.3.4. Lantul frigorific

Cap. 9. Refrigerarea produselor horticole (D. Beceanu) pag. 203
9.1. Aspecte generale
9.2. Efectele si utilitatea refrigerarii la produsele horticole proaspete
9.3. Agentii de racire sau sursele de frig
9.3.1. Refrigerarea cu aer
9.3.2. Refrigerarea cu apa rece sau racita
9.3.3. Refrigerarea cu gheata hidrica naturala sau artificiala
9.3.4. Refrigerarea in vid (vacuum cooling)
9.3.5. Alti agenti de racire
9.4. Masinile si instalatiile frigorifice
9.4.1. Diversitatea actuala a procedeelor si metodelor tehnice de obtinere a frigului
9.4.2. Ciclul de functionare a instalatiei frigorifice cu comprimare mecanica
9.4.3. Componenta unei instalatii frigorifice cu compresie mecanica intr-o treapta
9.5. Functionarea instalatiilor frigorifice. Aspecte generale
9.6. Factorii de climat ai spatiilor racite
9.6.1. Microclimatul din amenajari si din depozitele simple
9.6.2. Microclimatul celulelor cu ventilatie mecanica
9.6.3. Microclimatul din celulele frigorifice

Cap. 10. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a capsunelor si a fructelor de arbusti fructiferi (A. Chira) pag. 219
10.1. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a capsunelor
10.2. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a fructelor unor arbusti fructiferi cultivati
10.2.1. Afinele
10.2.2. Coacazele
10.2.3. Zmeura

Cap. 11. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a fructelor drupacee (samburoase) (A. Chira) pag. 225
11.1. Tehnologia de valorificare in stare proaspata a cireselor
11.2. Tehnologia de valorificare in stare proaspata a visinelor
11.3. Tehnologia de valorificare in stare proaspata a caiselor
11.4. Tehnologia de valorificare in stare proaspata a piersicilor
11.5. Tehnologia de valorificare in stare proaspata a prunelor

Cap. 12. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a fructelor pomacee (semintoase) (A. Chira) pag. 235
12.1. Tehnologia de valorificare in stare proaspata a merelor
12.1.1. Pastrarea merelor in depozite frigorifice cu atmosfera normala
12.1.2. Pastrarea merelor in depozite frigorifice cu atmosfera controlata
12.1.3. Pastrarea merelor in depozite cu ventilatie naturala
12.1.4. Pastrarea improvizata a merelor pentru industrializare
12.1.5. Sistarea pastrarii si livrarea merelor
12.2. Tehnologia de valorificare in stare proaspata a perelor
12.2.1. Pastrarea perelor in depozite frigorifice cu atmosfera normala
12.2.2. Pastrarea perelor in depozite frigorifice cu atmosfera controlata
12.2.3. Pastrarea perelor in depozite cu ventilatie naturala
12.2.4. Sistarea pastrarii si livrarea perelor
12.3. Tehnologia de valorificare in stare proaspata a gutuilor

Cap. 13. Tehnologia de valorificare a nucilor (A. Chira) pag. 247
13.1 Tehnologia de valorificare a nucilor in coaja
13.2. Tehnologia de valorificare a miezului uscat de nuca
13.3. Tehnologia de valorificare a miezului proaspat de nuca

Cap. 14. Tehnologia de valorificare in stare proaspata a strugurilor de masa (A. Chira) pag. 253
14.1.Fluxul tehnologic general
14.2. Pastrarea in depozite frigorifice cu atmosfera normala, de tip specializat
14.3. Ingrijiri pe durata pastrarii strugurilor
14.4. Pastrarea in depozite frigorifice cu atmosfera normala de tip universal
14.5. Pastrarea strugurilor in spatii amenajate cu ventilatie naturala

Cap. 15. Tehnologia de valorificare in stare proaspata legumelor solanacee de la care se consuma fructele (D. Beceanu) pag. 259
15.1. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a tomatelor
15.2. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a patlagelelor vinete (vinetelor)
15.3. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a ardeilor

Cap. 16. Tehnologia de valorificare in stare proaspata a legumelor cucurbitacee (D. Beceanu) pag. 271
16.1. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a castravetilor
16.2. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a pepenilor galbeni
16.3. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a pepenilor verzi
16.4. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a dovleceilor

Cap. 17. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a legumelor de pastai (D. Beceanu) pag.281
17.1. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a fasolei de gradina
17.2. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a mazarii
17.3. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a bobului de gradina
17.4. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a bamelor

Cap.18. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a legumelor de frunze si a unor specii mai putin raspandite (D. Beceanu) pag. 287
18.1. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a salatei
18.2. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a spanacului
18.3. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a legumelor din genul Cichorium
18.3.1.Tehnologia valorificarii in stare proaspata a andivelor (Witloof)
18.3.2. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a cicorilor de gradina
18.4. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a sparanghelului
18.5. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a unor legume verdeturi, condimentar-aromatice sau perene, cu grad ridicat de perisabilitate

Cap. 19. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a legumelor bulboase (D. Beceanu) pag. 299
19.1. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a a bulbilor de ceapa uscata
19.2. Tehnologia de valorificare in stare proaspata a bulbilor de usturoi
19.3. Tehnologia de valorificare in stare proaspata pentru ceapa verde si usturoiul verde
19.4. Tehnologia de valorificare in stare proaspata a arpagicului
19.5. Tehnologia de valorificare in stare proaspata a prazului

Cap. 20. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a legumelor radacinoase (D. Beceanu) pag. 315
20.1. Tehnologia valorificarii morcovilor de raritura si a ridichilor de luna
20.2. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a morcovilor, a ridichilor de vara si de iarna, precum si a sfeclei rosii
20.2.1. Preluarea productiei
20.2.2. Tehnologia depozitarii si pastrarii
20.3. Tehnologia de valorificare in stare proaspata a patrunjelului si telinei
de radacini, precum si a pastarnacului

Cap. 21. Tehnologia valorificarii tuberculilor de cartof (D. Beceanu) pag. 329
21.1. Tehnologia de valorificare a tuberculilor de cartof extratimpurii, timpurii si de vara
21.2. Tehnologia valorificarii tuberculilor de cartof de toamna destinati consumului
21.3. Depozitarea tuberculilor de cartof pentru consum
21.4. Specificul valorificarii tuberculilor de cartof material saditor
21.5. Specificul valorificarii tuberculilor de cartof destinati industrializarii

Cap. 22. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a legumelor din grupa verzei (D. Beceanu) pag. 343
22.1. Tehnologia valorificarii legumelor din grupa verzei pentru capatani
22.2. Tehnologia valorificarii in stare proaspata pentru conopida si broccoli
22.2.1. Conopida
22.2.2. Broccoli
22.3. Valorificarea in stare proaspata a guliilor si gulioarelor
22.3.1. Gulioarele
22.3.2. Guliile

Cap. 23. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a ciupercilor comestibile cultivate (D. Beceanu) pag. 355
23.1. Agaricus bisporus (ciuperca de strat, champignon)
23.2. Buretii

Cap. 24. Tehnologia valorificarii florilor (D. Beceanu) pag. 359
24.1. Florile, privite ca produse horticole destinate valorificarii
24.2. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a florilor taiate
24.2.1. Recoltarea inflorescentelor, florilor sau bobocilor
24.2.2. Manipularea
24.2.3. Conditionarea florilor taiate
24.3. Particularitati ale pastrarii florilor taiate
24.3.1. Pastrarea florilor
24.3.2. Mentinerea calitatii florilor in functie de factorul specie
24.3.3. Mentinerea calitatii florilor in functie de factorii de cultura
24.3.4. Factorii tehnologici de valorificare diferentiata
24.4. Tehnologia pastrarii florilor taiate
24.4.1. Factorii determinanti la pastrarea florilor taiate
24.4.2. Pastrarea umeda in apa
24.4.3. Pastrarea umeda in solutii conservante
24.4.4. Pastrarea uscata
24.4.5. Pastrarea florilor in atmosfera controlata (AC)
24.5. Aspecte ale valorificarii altor categorii de produse floricole
24.5.1. Plantele la ghivece
24.5.2. Conditii speciale de calitate pentru plantele la ghivece
24.5.3. Valorificarea bulbilor, tuberobulbilor, rizomilor si tuberculilor de la unele specii de plante floricole perene. Aspecte tehnologice generale

Cap. 25. Tehnologia de valorificare in stare proaspata a fructelor subtropicale si tropicale (A. Chira) pag. 415
25.1. Valorificarea fructelor citrice
25.2. Valorificarea bananelor
25.3. Valorificarea fructelor de actinidia (kiwi)

Cap. 26. Tehnologia valorificarii semintelor si a materialului saditor horticol (D. Beceanu si A. Chira) pag. 421
26.1. Tehnologia valorificarii semintelor de plante legumicole
26.2. Tehnologia valorificarii semintelor de plante floricole
26.3. Aspecte specifice ale tehnologiilor de valorificare si pastrare la bulbi si la celelalte organe de rezistenta apartinand unor specii floricole geofite mai importante
26.4. Pastrarea materialului saditor pomicol si dendrologic

Cap. 27. Aspecte generale privind valorificarea prin prelucrare industriala a produselor horticole (A. Chira) pag. 437
27.1. Fluxul tehnologic general de industrializare a produselor horticole
27.1.1. Receptia
27.1.2. Depozitarea
27.1.3. Transportul intern
27.1.4. Conditionarea
27.1.5. Prelucrarea materiei prime
27.2. Materii prime si auxiliare folosite la prelucrarea industriala a produselor horticole

Cap. 28. Tehnologia produselor semiindustrializate din fructe (D. Beceanu) pag. 451
28.1. Produse semiindustrializate din fructe
28.2. Prepararea marcurilor de fructe
28.3. Prepararea sucurilor suprasulfitate de fructe

Cap. 29. Tehnologia produselor semiindustrializate din legume (D. Beceanu) pag. 459
29.1. Produsele fermentate lactic
29.2. Produsele acidifiate artificial (muraturi in otet)
29.3. Conservarea legumelor prin suprasarare

Cap. 30. Tehnologa conservarii produselor horticole prin deshidratare (A. Chira) pag. 467
30.1. Aspecte generale privind procesul deshidratarii
30.2. Fazele deshidratarii
30.3. Efectele deshidratarii asupra produselor horticole
30.4. Factorii care influenteaza deshidratarea
30.5. Sisteme si instalatii de deshidratare
30.6. Ambalarea produselor deshidratate
30.7. Depozitarea produselor deshidratate

Cap. 31. Conservarea produselor horticole prin concentrare (A. Chira) pag. 475
31.1. Termoconcentrarea
31.2. Crioconcentrarea
31.3. Concentrarea prin osmoza inversa
31.4. Produse negelificate
31.4.1. Paste din legume si fructe
31.4.2. Dulceturi
31.4.3. Fructe confiate
31.4.4. Siropuri
31.5. Produse gelificate
31.5.1. Marmelada
31.5.2. Gemurile
31.5.3. Jeleuri
31.5.4. Produse hipocalorice din fructe

Cap. 32. Tehnologia produselor pasteurizate si termosterilizate (apertizate) (D. Beceanu) pag. 483
32.1. Regimul termic de tratare si factorii sai de influenta
32.2. Efectele tratamentului termic
32.3. Metode, procedee si tehnologii de tratament termic
32.4. Schema tehnologica generala si principalele grupe de produse horticole apertizate
32.5. Tehnologia conservelor de legume
32.6. Tehnologia conservelor de fructe

Cap. 33. Tehnologia conservarii produselor horticole prin congelare (A. Chira) pag. 495
33.1. Generalitati
33.2. Efectele congelarii asupra microorganismelor si produselor horticole
33.3. Procedee si instalatii de congelare
33.4. Ambalarea produselor horticole congelate
33.5. Pastrarea produselor horticole congelate
33.6. Transportul si comercializarea produselor horticole congelate
33.7. Decongelarea produselor horticole congelate

Cap. 34. Tehnologia bauturilor distilate din fructe (D. Beceanu) pag. 501
34.1. Procesul tehnologic de producere si fermentare a marcurilor
34.2. Distilarea si rectificarea
34.3. Demetilarea si conditionarea distilatelor brute
34.4. Prepararea si imbutelierea bauturilor alcoolice distilate

Cap. 35. Valorificarea produselor horticole din “gama a IV-a” (A. Chira) pag. 511

Cap. 36. Tehnologia valorificarii deseurilor industriale horticole (D. Beceanu) pag. 513
36.1. Tehnologia obtinerii pectinei
36.2. Tehnologia obtinerii colorantilor naturali
36.3. Producerea otetului de fructe
36.4. Extragerea uleiurilor
36.5. Alte procese tehnologice de valorificare a deseurilor



Detalii carte:
Autori: Dumitru Beceanu, Adrian Chira
Editura: Economica
Nr. pagini: 528 pagini
An aparitie: 2003
Format: 17x24 cm
ISBN: 9735907445

sursa

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Produse traditionale din carne Salconserv, Medias, judetul Sibiu

Fabrica de preparate din carne si conserve Salconserv SA Medias produce produse traditionale din carne de porc, vita si pui dupa retete originale de acum mai bine de o suta de ani.

Intr-o fabrica noua finalizata cu investitii de 6,6 milioane euro se realizeaza o productie zilnica de 60 de tone de preparate din carne si 30 de tone de conserve.

Prepararea si mentinerea carnii se ridica la cele mai inalte cerinte calitative, intregul proces fiind asigurat de sisteme automatizate moderne. Tehnologia avansata este conform cerintelor UE, productia fiind agreata si pentru export, ceea ce deosebeste Salconserv de jucatorii zonali ai pietei de profil.

Gama Salconserv cuprinde diverse sortimente de produse traditionale fara aditivi alimentari din carne de porc, vita si pui, produse dupa aceleasi retete folosite inca de la infiintarea fabricii, in 1895, mai sustine compania.


Date contact:

SC SALCONSERV SA

Medias, str. Carpati, nr.33, jud.Sibiu

Telefon: 0269 833 303

Fax: 0269 841 311

Mail:…

„Novac afumat din Țara Bârsei” devine produs protejat la nivel european

În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene s-a publicat astăzi, 6 aprilie 2017, decizia de înregistrare a denumirii în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate pentru produsul Novac afumat din Țara Bârsei (IGP).

România are la această dată trei produse protejate la nivelul Uniunii Europene – Magiunul de Topoloveni – Indicație Geografică Protejată (2011), Telemeaua de Ibăneşti – Denumire de origine Protejată (2016), Salamul de Sibiu - Indicație Geografică Protejată (2016), iar în 20 de zile începând de astăzi, va avea al patrulea produs protejat, respectiv Novacul afumat din Țara Bârsei - Indicație Geografică Protejată.

Facem precizarea că încă două produse, respectiv Cârnaţii de Pleşcoi şi Scrumbia de Dunăre afumată, se află pe circuit la Comisia Europeană în vederea obţinerii protecţiei la nivel european pentru sistemul de calitate Indicație Geografică Protejată.

ANIF a pus în funcțiune sistemul de irigații SADOVA Corabia în data de 26 iunie 2017

Sistemul de irigații Sadova Corabia a fost executat în perioada 1969-1973 și acoperă bazinul hidrografic Dunărea pe raza județelor Olt și Dolj, în suprafață netă totală de 71.775 ha, din care 52.725 ha în județul DOLJ, restul de 19.050 în Olt. ANIF, prin sucursala Dunăre Jiu, a repus în funcțiune această amenajare, prin intermediul căreia s-a irigat intens până în anul 2009, când, exista subvenția pentru irigații, după 2009 suprafața irigată scăzând până la câteva sute de hectare.

Până în anul 2017, când apa a devenit gratuită, se iriga prin puțuri executate de către fermieri, ceea ce genera costuri foarte mari.

Canalele de irigații din județul Dolj, însumează 273 de km din care au fost umplute cu apă canale în lungime de 50km, până la această dată fiind încheiate contracte pentru o suprafață de 3154 ha.

Reamintim că, pentru anul 2017, Agenția Națională pentru Îmbunătățiri Funciare (ANIF) are pregătite pentru irigat amenajări în suprafață de 820.000 ha.

Până la această dată, ANIF are …