Treceți la conținutul principal

Preţul îngrăşămintelor azotoase creşte brusc din cauza scumpirii gazului metan

Legea nr. 232/2010 privind regimul de import al mostrelor de îngrăşăminte şi al îngrăşămintelor chimice a primit aviz favorabil din partea Comisiei Europene (CE). Actul normativ reglementează importurile, asigură controlul de conformitate, urmăreşte trasabilitatea pe întreaga filieră şi protejează producătorii agricoli, în vederea utilizării de îngrăşăminte de calitate şi cu eficienţă maximă. Astfel, au fost luate şi măsuri de stopare a introducerii în ţară a unor produse neautorizate, cu impact negativ asupra mediului înconjurător şi sănătăţii oamenilor.

În opinia domnului Ioan Niculae, patronul Grupului de firme InterAgro, noua legislaţie nu va influenţa piaţa românească şi producţia internă, întrucât combinatele chimice din România, care produc peste două milioane de tone, pot asigura integral necesarul de îngrăşăminte pe bază de azot.

Mecanismul creşterii preţurilor

Interlocutorul nostru susţine că preţul îngrăşămintelor pe bază de azot nu va cunoaşte creşteri substanţiale, din cauza noii legi. Însă, cum achiziţiile intracomunitare vor include şi costul transportului, se prevede o majorare cu aproximativ 20% peste preţul de fabrică al produsului.

Ion Niculae este de părere că preţurile actuale ale îngrăşămintelor fabricate de combinatele chimice din România sunt accesibile pentru majoritatea producătorilor agricoli, fiind flexibile, în funcţie de calitate şi condiţiile de plată. Adevărul este că scumpirea materiei prime (gaz metan), care intră în costuri în proporţie de 70-75%, va duce la o majorare considerabilă a preţului. Dar să se asigure condiţiile de funcţionare normală a fabricilor de îngrăşăminte. În acest context, domnia sa a amintit de Legea nr. 332/2009 privind furnizarea gazului metan, către consumatorii industriali întreruptibili, din care fac parte şi combinatele chimice.

Această lege a permis menţinerea stabilă a pieţei, pe o perioada de un an, oferind preţuri scăzute producătorilor agricoli, la achiziţionarea de îngrăşăminte chimice. Din păcate, efectul actului normativ a fost valabil numai până la 31 octombrie 2010. După această dată, gazele naturale au cunoscut o creştere de peste 30% şi, ca urmare, preţul de vânzare a crescut proporţional.

Facilităţile au fost sistate

„În plus, pentru combinatele chimice cu statut de consumatori întreruptibili nu se mai acordă nicio facilitate, nici măcar reducerile comerciale care se practicau la achiziţionarea gazelor naturale din producţia internă. Aşa că, la această dată, preţul gazului metan este mai mare cu 50% faţă de 2010. Drept consecinţă, unele combinate producătoare de îngrăşăminte şi-au oprit activitatea de producţie“, a precizat Niculae.

La ora actuală, din Organizaţia Patronală Nitrofosfor mai fac parte opt combinate, dintre care trei au fost oprite.

Interlocutorul nostru este de părere că nu se poate vorbi de modernizarea programelor din agricultură, fără aportul decisiv al producţiei de îngrăşăminte chimice. O soluţie ar fi prelungirea valabilităţii Legii nr. 322/2009, fiind necesară pentru a menţine industria de profil în funcţiune, cu efecte multiple pe plan economic, comercial şi social, în primul rând prin păstrarea a mii de locuri de muncă.

Traian DOBRE

sursa

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Au mai rămas doar câteva zile pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”

Reamintim că până la 31 martie, deţinătorii de teren agricol şi neagricol pot accesa Schema de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, în cadrul Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor”, SubMăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală – PNDR 2014 - 2020.

Această schemă de ajutor de stat este implementată de APIA, toate documentele necesare accesării fiind disponibile pe pagina de internet: http://www.apia.org.ro/ro/submasura-m-8-1.

Lansare sesiuni măsuri PNDR 2014-2020

În perioada 28 martie – 30 iunie 2017 se lansează prima sesiune din 2017 de depunere a Cererilor de finanţare pentru:

*submăsura 4.3 A – componenta infrastructura de acces agricolă,

*submăsura 4.3 A Investiții Teritoriale Integrate Delta Dunării (ITI DD) – componenta infrastructura de acces agricolă,

*Schema de Ajutor de Stat aferentă submăsurii 4.3 S – componenta infrastructura de acces silvică,

*Schema de Ajutor de Stat aferentă submăsurii 4.3 S Investiții Teritoriale Integrate Delta Dunării (ITI DD) – componenta infrastructura de acces silvică,

*submăsura 7.2 și submăsura 7.2 Investiții Teritoriale Integrate Delta Dunării (ITI DD),

*submăsura 7.6 și submăsura 7.6 Investiții Teritoriale Integrate Delta Dunării (ITI DD) din PNDR 2020.



„Novac afumat din Țara Bârsei” devine produs protejat la nivel european

În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene s-a publicat astăzi, 6 aprilie 2017, decizia de înregistrare a denumirii în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate pentru produsul Novac afumat din Țara Bârsei (IGP).

România are la această dată trei produse protejate la nivelul Uniunii Europene – Magiunul de Topoloveni – Indicație Geografică Protejată (2011), Telemeaua de Ibăneşti – Denumire de origine Protejată (2016), Salamul de Sibiu - Indicație Geografică Protejată (2016), iar în 20 de zile începând de astăzi, va avea al patrulea produs protejat, respectiv Novacul afumat din Țara Bârsei - Indicație Geografică Protejată.

Facem precizarea că încă două produse, respectiv Cârnaţii de Pleşcoi şi Scrumbia de Dunăre afumată, se află pe circuit la Comisia Europeană în vederea obţinerii protecţiei la nivel european pentru sistemul de calitate Indicație Geografică Protejată.