Treceți la conținutul principal

Irigaţiile din România îi tentează pe chinezi

Ministrul agriculturii, Valeriu Tabără, anticipează că guvernul chinez ar putea fi partener în două dintre proiectele pariuri ale mandatului său: canalul Dunăre-Bucureşti şi canalul Siret-Bărăgan. În cadrul Conferinţei „Irigatul şi piaţa – componente fundamentale ale progresului agriculturii”, organizată la Brăila de Asociaţia Producătorilor Agricoli şi Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă, ministrul agriculturii Valeriu Tabără a declarat că vizează un parteneriat public-privat pentru cele două obiective de interes strategic pentru România: canalul Dunăre-Bucureşti şi Canalul Siret-Bărăgan.

„Eu am impresia că într-o astfel de problemă, inclusiv guvernul chinez şi oameni de afaceri din China ar putea să vină. Canalul Siret-Bărăgan reprezintă unul dintre cei mai importanţi factori care ar putea să influenţeze zona de producţie agricolă din estul ţării. Aceasta poate determina o reducere cu până la 70% a costurilor apei, precum şi o diminuare semnificativă a costurilor pentru energie. Mă interesează extrem de mult acest proiect pentru că de aici putem duce sistemul de irigaţii la peste 500.000 ha. Dar preocuparea noastră în acest moment vizează un pachet de măsuri privind relaţia cu agromediul, pentru a duce problema irigaţiilor pe zona schimbărilor climatice“, a precizat Valeriu Tabără. În acelaşi context, ministrul agriculturii a vorbit fermierilor despre negocierile cu reprezentanţii Ministerului Economiei vizând costul energiei electrice şi modul de furnizare acesteia, precum şi despre componenta de irigaţii a Măsurii 125, pentru care vor fi alocate peste 80 milioane de euro.

„Bătălia mare în perioada imediat următoare este să găsim acele forme şi acele măsuri care să ne poată ajuta să susţinem irigaţiile, mai ales că ele au anumite particularităţi legate de costul energiei, de locul unde este sursa de apă, precum şi de funcţionalitatea sistemului“ – Valeriu Tabără.

Invitaţi de marcă

Printre participanţii la conferinţa APA de la Brăila, ale cărei lucrări au fost mediate de vicepreşedintele Marcel Cucu, s-au numărat şi doi dintre specialiştii de anvergură ai agriculturii autohtone, academi­cianul Cristian Hera şi ing. Lucian Buzdugan, director general al SC TCE 3 Brazi, care au subliniat faptul că apa este un element esenţial în valorificarea potenţialului de fertilitate pe care îl au pământurile româneşti.

Ce vor fermierii?

Profitând de prezenţa la eveniment a ministrului Valeriu Tabără, participanţii la conferinţă au lansat o serie de propuneri. Iată câteva dintre acestea:

- Legumicultorii solicită subven­ţionarea apei la irigat şi clarificarea situaţiei folosirii forţei de muncă sezoniere. Ei au temerea că odată cu noul cod al muncii o să se trezească cu toţii cu dosare penale.

- Tariful apei de irigat la treapta a IV-a este mult mai mare decât la treapta I. Fermierii defavorizaţi doresc egalizarea tarifelor întrucât înfiinţarea culturilor s-a făcut cu aceleaşi costuri.

sursa

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Au mai rămas doar câteva zile pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”

Reamintim că până la 31 martie, deţinătorii de teren agricol şi neagricol pot accesa Schema de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, în cadrul Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor”, SubMăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală – PNDR 2014 - 2020.

Această schemă de ajutor de stat este implementată de APIA, toate documentele necesare accesării fiind disponibile pe pagina de internet: http://www.apia.org.ro/ro/submasura-m-8-1.

„Novac afumat din Țara Bârsei” devine produs protejat la nivel european

În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene s-a publicat astăzi, 6 aprilie 2017, decizia de înregistrare a denumirii în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate pentru produsul Novac afumat din Țara Bârsei (IGP).

România are la această dată trei produse protejate la nivelul Uniunii Europene – Magiunul de Topoloveni – Indicație Geografică Protejată (2011), Telemeaua de Ibăneşti – Denumire de origine Protejată (2016), Salamul de Sibiu - Indicație Geografică Protejată (2016), iar în 20 de zile începând de astăzi, va avea al patrulea produs protejat, respectiv Novacul afumat din Țara Bârsei - Indicație Geografică Protejată.

Facem precizarea că încă două produse, respectiv Cârnaţii de Pleşcoi şi Scrumbia de Dunăre afumată, se află pe circuit la Comisia Europeană în vederea obţinerii protecţiei la nivel european pentru sistemul de calitate Indicație Geografică Protejată.

ANT nu a ajuns la toți crescătorii de bovine. Iată ce județe mai așteaptă banii!

Ajutorul național tranzitoriu (ANT), aferent anului trecut, nu a ajuns încă la toți crescătorii de bovine. Abia, săptămâna trecută, joi, pe 16 aprilie APIA București a făcut ultimele plăți.

Crescătorii de bovine din județele Maramureș, Arad, Timiș, Harghita, Covasna, Satu Mare, Bihor au primit deja subvențiile restante de anul trecut. Din informațiile pe care le am, fermierii din județele Alba, Hunedoara, Brașov așteaptă să-și primească banii. Am vorbit, săptămâna trecută, cu directorul APIA, Mihai Puțintei, și mi-a spus că ultimele plăți s-au făcut joi (16 aprilie n.r.). Așa că banii o să ajungă la toți fermierii. Ce-i drept, subvențiile au și un traseu anevoios: de la APIA la trezorerii, de aici la bănci, spune Claudiu Frânc, liderul crescătorilor de bovine.

Crescătorii de bovine primesc 503 lei pe cap de bovină de carne și 121 de lei pe tona de lapte comercializată. Guvernul a alocat pe 4 martie din bugetul de stat suma de 955 de milioane de lei pentru plata ajutoarelor naționale t…