Treceți la conținutul principal

Dafinul

În mitologia greacă se spune că dafinul a apărut iniţial când nimfa Daphne s-a transformat în acest arbore pentru a scăpa de urmărirea zeului Apollo, care a devenit apoi stăpânul acestei plante. Frunzele de dafin sunt menţionate într-un document sumerian, scris în cuneiforme, vechi de 7.000 de ani. Este originar din Orientul Mijlociu, dar răspândit în toate zonele mediteraneene încă din Antichitate. Frunzele de dafin erau folosite în Roma Antică la ornarea coroanelor de lauri purtate de toţi împăraţii şi eroii. Acesta este motivul pentru care şi în zilele noastre câştigătorii diferitelor premii şi concursuri poartă numele de „laureaţi“. Câştigătorul premiului Grand-Prix de Formula 1 este încununat cu o coroană împletită din frunze de dafin. Cuvântul bacalaureat provine din „bacalaureatus“ = baca laurea, care înseamnă mugur sau bacă de laur, adică fructul de dafin.

Semnificaţie

Acest arbust este asociat cu nemurirea pentru că frunzele sale rămân verzi iarna. De aceea romanii au făcut din laur emblema gloriei, izvorâtă din puterea minţii, a armelor sau a calităţilor fizice deosebite. În Grecia Antică, celebra prezicătoare Pitia mesteca frunze de dafin înainte de a-şi pronunţa profeţiile şi ardea frunze şi rămurele de dafin pentru a-i afuma pe cei care aşteptau prezicerile sale. Popoarele din Africa de Nord fac din frunzele de laur talismane ocrotitoare ce îndepărtează puterile răufăcătoare. Dafinul este socotit copac al Soarelui şi simbol al păcii. În Evul Mediu, el era recomandat împotriva „tuturor relelor satanice ce pot sălăşlui asupra omului“. Renumitul botanist Parkinson, din secolul al XVII-lea, lăuda foarte mult calităţile frunzelor de dafin, considerând că ele nu trebuie să lipsească din nicio gospodărie sau grădină.

Proprietăţi

Pe lângă utilizarea variată în prepararea mâncărurilor, dafinul este cunoscut şi apreciat ca remediu natural în tratarea unor afecţiuni. Printre cele mai cunoscute se numără infecţiile (orale, intestinale), reumatismul, alcoolismul, laringita, anorexia, afecţiunile nervoase. Dacă sunt consumate în cantităţi mari, frunzele de dafin induc stări de transă şi tulburări mentale. Carol cel Mare recomanda ca frunzele de laur să fie folosite drept medicamente şi condimente. Mulţi specialişti în ierburi din Evul Mediu atribuiau dafinului proprietăţi energizante pentru stomac şi rinichi. Mai mult decât atât, frunza de dafin era considerată un medicament contra ciumei. Dafinul are o simbolistică aparte, care s-a transmis de-a lungul istoriei până în zilele noastre. Moneda de 10 yen din Japonia are un design din frunze de dafin. Pe insula Madeira (Portugalia) se află o pădure de lauri (dafini) „Laurisilva“ care a fost înscrisă în 1999 pe lista patrimoniului cultural şi natural mondial al UNESCO.

Luminiţa MUŞAT

sursa

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Şeful MADR: Preşedintele ADS a fost demis, dar demiterea nu are legătură cu percheziţiile DNA

Preşedintele Agenţiei pentru Domeniile Statului, Dan Lucian Ştefan Mogoş, a fost demis vineri, a anunţat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. Şeful MADR a precizat că demiterea nu a avut legătură cu percheziţiile de vineri de la ADS, ci s-a urmărit îmbunătăţirea managementului Agenţiei, decizia fiindu-i comunicată lui Mogoş încă din luna septembrie.“Astăzi a fost demis preşedintele ADS. Era o măsură pe care i-am adus-o la cunoştinţă încă din luna septembrie. Simţeam nevoia de îmbunătăţire a managementului Agenţiei. Din păcate, din 23 septembrie, este în concediu medical. Astăzi, am înţeles că îi expiră concediul medical, ca atare, de ieri (joi n.r), au pornit documentele pentru demiterea şi înlocuirea acestuia, lucru care s-a întâmplat astăzi (n.r. vineri)”, a explicat Constantin.
“Decizia i-am comunicat-o din luna septembrie, fără să am dovezi sau suspiciuni, ci pentru faptul că simţeam nevoia unei îmbunătăţiri a managementului Agenţiei”, a adăugat el The original article may stil…

Au mai rămas doar câteva zile pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”

Reamintim că până la 31 martie, deţinătorii de teren agricol şi neagricol pot accesa Schema de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, în cadrul Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor”, SubMăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală – PNDR 2014 - 2020.

Această schemă de ajutor de stat este implementată de APIA, toate documentele necesare accesării fiind disponibile pe pagina de internet: http://www.apia.org.ro/ro/submasura-m-8-1.

Tehnologia produselor horticole. Valorificare in stare proaspata si industrializare

Lucrarea urmareste un scop utilitar, de orientare actuala privind tehnologiile moderne de valorificare a fructelor, legumelor, florilor, semintelor si materialului saditor.

In masura in care va servi la documentarea celor interesati in aplicarea tehnologiei produselor horticole, incepand cu recoltarea si continuand pana la livrarea lor ca marfa, consideram ca ne-am adus si noi contributia la un efort in care sunt angajati toti horticultorii Romaniei, de intelegere, de stapanire si de depasire a problemelor cu care ne vom confrunta in deceniile secolului XXI.

Din cuprins:
Cap. 1. Introducere si scurt istoric (D. Beceanu) pag. 21
1.1. Tehnologia valorificarii legumelor si fructelor
1.2. Evolutia activitatilor de pastrare si prelucrare a produselor horticole pe teritoriul locuit de poporul roman

Cap. 2. Caracterizarea tehnologica a produselor horticole ( D. Beceanu) pag. 33
2.1. Clasificarea produselor horticole
2.2. Constitutia fizica a produselor horticole
2.3. Fermitatea structo-texturala a pr…