Treceți la conținutul principal

Cartofii româneşti, atacaţi de putregaiul inelar

Cartoful se află în mare suferinţă. Vorbim în special de cel pentru sămânţă care nu beneficiază de niciun sprijin financiar, deşi înfiinţarea şi întreţinerea unui hectar se ridică la cca 25 mii de lei. Preţul seminţei face ca mulţi dintre cultivatori să nu o mai cumpere, alegând să-şi producă propriul material săditor, chiar dacă acesta în timp degenerează. O nouă boală înrăutăţeşte situaţia şi aşa gravă a cartofului. În urma atacului putregaiului inelar, căci despre el este vorba, au mai rămas cantităţi nesemnificative de seminţe de cartof certificate spre a fi cultivate.

Sămânţa, cea mai afectată

Aşa cum spunea recent domnul Ioan Benea, preşedintele Federaţiei Naţionale „Cartoful“ din România, „doar pentru 60 de mii ha din cele 160 de mii acoperite cu această cultură s-au obţinut anul trecut subvenţii. Restul suprafeţelor au fost bântuite de mană şi de tot felul de boli. Lipsiţi de posibilitatea de a face tratamentele necesare, mulţi dintre producători s-au trezit cu plantele compromise în totalitate. Mai mult, din cele 870 ha de cartofi pentru sămânţă, multe au fost introduse în carantină“, mai spune domnul Benea. Duşmanul principal s-a dovedit a fi nemilosul clavibacter michiganensis (putregaiul inelar), adus se pare pe căi lăturalnice în ţară. „Vama e vraişte, spunea dl Benea, aşa că au intrat destui cartofi nefacturaţi şi fără avize de însoţire”. În plus, mulţi producători au folosit la înfiinţarea culturilor cartofii mici, de consum. O asemenea situaţie e valabilă atât la Braşov cât şi la Covasna şi Sibiu, dar nu numai acolo.

Bolile care fac ravagii

Doamna ing. Adriana Iliu, coordonatorul activităţii Unităţii Fitosanitare Sibiu, făcea precizări în acest sens. „Clavibacter a făcut ravagii atât în Germania, cât şi în Franţa, Belgia, Austria, Danemarca, Polonia, Spania, Anglia, Olanda, aşadar aproape în întreaga UE, şi a poposit în 2003 în România. Contaminarea nu poate fi depistată decât la recoltat şi poate fi confundată cu mana sau seceta. Tuberculii se deteriorează treptat sub efectul putregaiului inelar. În alte zone, ca de exemplu la Suceava, a ajuns să acţioneze şi putregaiul brun care este tot atât de distructiv. Boala nu poate fi combătută, dar cartofii respectivi pot fi consumaţi prin fierbere la 70°C. De sămânţă nu mai poate fi vorba.“ Dacă se depistează câţiva tuberculi contaminaţi într-un depozit se distruge întreaga cantitate. Tot astfel, dacă ai 2 ha carantinate în câmp trebuie să renunţi la întreaga suprafaţă contaminată şi timp de 5 ani nu mai poţi să plantezi cartofi acolo.

Greşeli care costă

Mulţi cultivatori, din dorinţa de a câştiga cât mai mult, au semănat cartofi după cartofi, deschizând astfel calea tuturor bolilor şi dăunătorilor. Potrivit statisticilor întocmite în urma controlului UF Sibiu, la 53 de producători s-au depistat peste 73 ha de cartofi contaminate cu clavibactrer numai în anul 2010-2011, faţă de 11,2 ha cu un an înainte şi numai 2,5 ha în 2005-2006. Cum se vede, bacteriile se înmulţesc îngrijorător.

Ce-i de făcut ca să nu ne trezim cu întreaga suprafaţă de cartofi infestată? Federaţia Naţională „Cartoful” a propus ministerului un proiect de lege pentru subvenţionarea producătorilor care au culturi afectate. Este vorba de un sprijin de 1,2 lei per kilogram începând din toamna acestui an şi se pare că există chiar promisiuni în acest sens. Să sperăm că acest proiect va prinde viaţă. Altfel, România riscă să cultive numai cartofi de sămânţă şi să importe întreaga cantitate necesară.

Miron ŞTEFĂNESCU

sursa

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Şeful MADR: Preşedintele ADS a fost demis, dar demiterea nu are legătură cu percheziţiile DNA

Preşedintele Agenţiei pentru Domeniile Statului, Dan Lucian Ştefan Mogoş, a fost demis vineri, a anunţat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. Şeful MADR a precizat că demiterea nu a avut legătură cu percheziţiile de vineri de la ADS, ci s-a urmărit îmbunătăţirea managementului Agenţiei, decizia fiindu-i comunicată lui Mogoş încă din luna septembrie.“Astăzi a fost demis preşedintele ADS. Era o măsură pe care i-am adus-o la cunoştinţă încă din luna septembrie. Simţeam nevoia de îmbunătăţire a managementului Agenţiei. Din păcate, din 23 septembrie, este în concediu medical. Astăzi, am înţeles că îi expiră concediul medical, ca atare, de ieri (joi n.r), au pornit documentele pentru demiterea şi înlocuirea acestuia, lucru care s-a întâmplat astăzi (n.r. vineri)”, a explicat Constantin.
“Decizia i-am comunicat-o din luna septembrie, fără să am dovezi sau suspiciuni, ci pentru faptul că simţeam nevoia unei îmbunătăţiri a managementului Agenţiei”, a adăugat el The original article may stil…

Au mai rămas doar câteva zile pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”

Reamintim că până la 31 martie, deţinătorii de teren agricol şi neagricol pot accesa Schema de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, în cadrul Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor”, SubMăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală – PNDR 2014 - 2020.

Această schemă de ajutor de stat este implementată de APIA, toate documentele necesare accesării fiind disponibile pe pagina de internet: http://www.apia.org.ro/ro/submasura-m-8-1.

Tehnologia produselor horticole. Valorificare in stare proaspata si industrializare

Lucrarea urmareste un scop utilitar, de orientare actuala privind tehnologiile moderne de valorificare a fructelor, legumelor, florilor, semintelor si materialului saditor.

In masura in care va servi la documentarea celor interesati in aplicarea tehnologiei produselor horticole, incepand cu recoltarea si continuand pana la livrarea lor ca marfa, consideram ca ne-am adus si noi contributia la un efort in care sunt angajati toti horticultorii Romaniei, de intelegere, de stapanire si de depasire a problemelor cu care ne vom confrunta in deceniile secolului XXI.

Din cuprins:
Cap. 1. Introducere si scurt istoric (D. Beceanu) pag. 21
1.1. Tehnologia valorificarii legumelor si fructelor
1.2. Evolutia activitatilor de pastrare si prelucrare a produselor horticole pe teritoriul locuit de poporul roman

Cap. 2. Caracterizarea tehnologica a produselor horticole ( D. Beceanu) pag. 33
2.1. Clasificarea produselor horticole
2.2. Constitutia fizica a produselor horticole
2.3. Fermitatea structo-texturala a pr…