Treceți la conținutul principal

Postări

Se afișează postări din ianuarie, 2011

Program expoziţional ROMEXPO ianuarie – iunie 2011

- 27 ianuarie 2011 – 30 ianuarie 2011
BIJOUX EXPO – Expoziţie de bijuterii, ceasuri, accesorii.
EXPO DRINK & WINE – Expoziţie de vinuri şi băuturi alcoolice.
GOURMET SHOW – Expoziţie de gastronomie şi catering.
CAFE & CHOCOLAT – Expoziţie de ceai, cafea şi ciocolată.

- 3 februarie 2011 – 6 februarie 2011
IMM – Târg pentru consultanţă de management, financiar-bancară şi fiscală, imobiliare, mobilier, tehnologii şi echipamente de birou.

- 10 februarie 2011 – 13 februarie 2011
VALENTINE GIFTS – Târg de ziua îndrăgostiţilor (cadouri).

- 17 februarie 2011 – 20 februarie 2011
ROMMEDICA – Târg internaţional de medicină şi farmacie.
T.M.A. – Târg de medicină alternativă.
PET SHOW – Expoziţie de animale de companie.
ROM AVI EXPO – Expoziţie de păsări de rasă.

- 24 februarie 2011 – 27 februarie 2011
MULTIMEDIA – Expoziţie pentru audio-vizual, tipografii, edituri şi publicitate.
EXPO MARŢIŞOR – Târg de mărţişoare.
TÂRG DE PRODUSE TRADIŢIONALE ŞI ARTIZANAT – Târg de produse tradiţionale şi artizanat.

- 3 m…

Pâinea românească, prea scumpă şi proastă

Am aflat că se va scumpi, din nou, pâinea. Nu cu mult, spun procesatorii, cu prea mult, se plâng consumatorii, cu mai mult decât poate suporta piaţa specifică acestui produs, se teme, în ultimă instanţă, ministrul agriculturii, Valeriu Tabără! Şi toate astea din februarie 2011. Motive?

Să faci afaceri cu cereale deja este cu totul altceva; înţelegi asta din comportamentul celor care s-au grăbit să exporte grâu, din iulie până în toamnă, pentru că preţul, la grâu de pildă, a crescut de la 120 de euro pe tonă la 220 de euro pe tonă, cu toate că grija pentru hrana unui popor care se hrăneşte, în ultima vreme, în mare parte, cu pâine şi sos de limbă, cum ar fi spuse mucalitul Bulă, poate ar fi recomandat niţică prudenţă.

Cine sunt câştigătorii? Cine sunt perdanţii?

Sigur, mie mi-este uşor să spun ceea ce spun. Eu nu am de întreţinut o afacere, de dus mai departe un proces de producţie, de plătit forţa de muncă, şi mai am şi statornice reminiscenţe umanistice care vin dinspre stânga. Dar am î…

În Dobrogea se înalţă cel mai mare parc eolian din Europa

România are cel mai mare potenţial de energie eoliană din Europa de sud-est, estimat la o capacitate de 14.000 MW. Din păcate, la ora actuală produce numai 14 MW, s-a afirmat la a III-a Conferinţă internaţională „Energia eoliană în România“.

Iată de ce în zona Dobrogea (Fântânele şi Cogealac) CEZ Group construieşte cel mai mare parc eolian pe uscat din Europa, cu o putere instalată de 600 MW. Valoarea investiţiei se ridică la un miliard de euro.

La ora actuală, Parcul eolian Whitelee, din Scoţia, este cel mai mare parc operaţional, care dispune de 322 MW.

La expoziţie au participat mari companii specializate în parcuri eoliene, precum ENERCON, GAMESA, Global Wind Power, Global Wind Power, PNE Wind Romania SRL, Wind Power Energy, Wind Turbine Service Romania, WKA Montage GmbH, Energobit şi mulţi alţi operatori de pe piaţa energiei neconvenţionale.

În timpul conferinţei, desfăşurate timp de două zile, au fost abordate teme precum Oportunităţi de finanţare a proiectelor pentru energii regene…

Bioetanolul şi biodiselul, cele două mari resurse energetice regenerabile

Bioetanolul este definit ca alcool etilic de provenienţă naturală. Materiile prime utilizate în fabricarea etanolului sunt trestia şi sfecla de zahăr, sorgul zaharat, unele fructe. O resursă mult mai importată o reprezintă materiile prime amidonoase, respectiv porumbul, grâul, cartoful, maniocul. La acestea se adaugă materiile prime lignocelulozice (lemnul şi alte materiale din plante fibroase).

Însă cea mai importantă sursă de obţinere a bioetanolului, din punct de vedere cantitativ, o reprezintă materiile prime lignocelulozice sub formă de deşeuri agricole (paie de cereale, deşeuri de trestie de zahăr, fibre şi deşeuri de bumbac etc.). Conţinutul în energie al bioetanolului este apreciat a fi în jur de 65% din cel al benzinei.

La nivelul cercetărilor şi producţiei actuale, cele mai utilizate materii prime pentru obţinerea de bioetanol rămân cerealele.

Bioetanolul, spre deosebire de biomotorină, poate fi amestecat cu benzinele obişnuite până în procent de 5%, fără a interveni cu modific…

O ciupercărie ratată

După ce, în urmă cu câţiva ani, mizând pe prosperitate şi bunăstare, un cetăţean italian, Roberto Ceni, şi-a făcut în comuna gorjeană Godineşti o fabrică de conservat ciuperci, acum nu numai că vrea să o închidă, dar e în stare să o dea pe lucru de nimic, numai să scape de ea. Lucrurile păreau să meargă bine, pădurea era în apropiere, în ea – ciuperci gârlă, italianul a investit în utilaje moderne, iar sătenii din localitate nu aveau alte modalităţi de a se angaja cu carte de muncă undeva.

Şi, totuşi, situaţia nu a rămas aşa. Străinul, convins că forţa de muncă românească poate fi atrasă oricum, n-a oferit un salariu prea mare la angajare. Nici sătenii, constrânşi să stea mai bine de opt ore la fabrică, nu s-au înghesuit să aibă serviciu aici, preferând să culeagă singuri ciupercile şi să le valorifice cum ştiu. Adevărul este că nici piaţa de desfacere internă a ciupercilor nu a fost cum se preconiza. Aşa că întreprinzătorul a început să transporte ciupercile în Italia natală, ceea ce …

De la betonieră la vatra de pâine

Dorin Buruiană a pornit aventura privatizării în anul 1992. La nici 25 de ani, a înfiinţat firma gălăţeană Dorin, cu activitatea de bază materiale de construcţie. După câţiva ani de prosperitate, s-a lăsat la… vatră! Adică s-a orientat spre vatra părintească. Mai întâi, în 1999, şi-a construit o moară în comuna natală, Rediu. Nu era alta în zonă. Investiţia l-a costat 35.000 de dolari. Un an mai târziu, când a fost gata, a preluat asociaţia agricolă (fostul CAP), care avea 600 ha. Atunci a cumpărat şi primele tractoare, maşini şi utilaje agricole…

Germenele integrării

An de an s-a extins, preluând terenuri şi din comunele învecinate, iar acum

SC DORIN SRL deţine o suprafaţă de 2.100 ha. Între timp, Dorin Buruiană a cumpărat o fabrică de pâine în Galaţi, cu o capacitate de 80 t în 24 de ore. Şi-a creat şi o reţea de distribuţie formată din patru magazine amenajate în pieţele gălăţene şi aprovizionează şi comunele din împrejurimile municipiului. Bobul de grâu pe care-l cultivă, după ce est…

O decizie tardivă. Firmele de consultanţă vor fi acreditate

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a hotărât să acrediteze firmele de consultanţă care întocmesc proiecte finanţabile prin FEADR. De acest lucru se va ocupa Direcţia Generală de Dezvoltare Rurală – Autoritatea de Management pentru PNDR din cadrul MADR.

Necesitatea implementării unui sistem de acreditare a apărut din cauză că multe dintre proiectele evaluate de Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) au fost de slabă calitate, fiind respinse, chiar dacă vizau investiţii serioase.

Printre aspectele nesatisfăcătoare identificate se numără slaba fundamentare a studiilor de fezabilitate şi a memoriilor justificative în ceea ce priveşte necesitatea proiectului sau a unor achiziţii din cadrul acestuia. Alte probleme întâlnite sunt supradimensionarea, atât din punct de vedere valoric, cât şi al capacităţii de producţie, slaba calitate tehnică a proiectelor, cash-flow nerealist etc. [citeşte mai departe]

Aberaţii în alocarea banilor publici sau „fiţele“ din agricultură (II)

Din modul în care sunt redactate titlurile şi valorile uneori identice ale proiectelor s-ar părea că acestea sunt întocmite pe bandă rulantă, fără nici cea mai mică încercare de a oferi o şansă întreprinzătorului în a deveni rentabil. Ideea pare susţinută şi de amplasarea unităţilor de procesare una lângă alta, chiar pe teritoriul aceleiaşi localităţi.

Totuşi de plagiat nici nu poate fi vorba, pentru că în Ghidul solicitantului scrie clar că acţiunile de copy-paste se pedepsesc cu declararea neeligibilă a proiectului. Faptul că denumirile proiectelor coincid, ca şi valoarea totală a investiţiilor în unele cazuri (până la virgulă) este ceva cu totul aleatoriu…

Cazuri revelatoare

Faptul că s-a estimat şi argumentat extrem de corect şi minuţios rentabilitatea fiecărui proiect rezultă din analiza a 2 cazuri revelatoare:

- În localitateal Vicovu de Sus, Suceava, un investitor este dispus să aloce aproximativ 4.000.000 lei (1 milion de euro) pentru o fermă cu 20 de vaci pentru lapte.

Cu o produc…

Evoluţii pe piaţa mondială agroalimentară (2 din 2011)

Preţul grâului este de partea comercianţilor

Piaţa grâului şi-a regăsit „calea“ creşterii de preţ ca urmare a condiţiilor meteo nefavorabile, care au atins ţările producătoare, una după alta, începând cu luna iulie a acestui an. După cantităţile mari de ploaie căzute în ultimele săptămâni, în Australia piaţa grâului a integrat toate aceste tensiuni create, în special cele legate de calitate. Căutările morarilor din ultima perioadă au fost îndreptate către Europa (în special Franţa), din stocurile publice, şi SUA, din cantităţile deţinute în capacităţile logistice. Se estimează că vor fi probleme mai ales în partea a doua a campaniei de achiziţie, când se apreciază că morarii vor cumpăra la un preţ mai mare, dar va exista şi o disfuncţionalitate în aprovizionare ca urmare a unei oferte reduse.

- Cotaţiile grâului la Bursa din Chicago
(vezi tabel in revista tiparita)

Porumbul, într-o incertitudine totală

Piaţa porumbului şi-a găsit „culoarea“ în Europa, marcând o perioadă de creşteri puterni…

Consiliul Concurenţei acuză: proasta organizare a pieţei laptelui

Dincolo de nemulţumirile producătorilor de lapte, uneori exprimate zgomotos în stradă, apare un adevăr de necontestat: principalii vinovaţi sunt chiar crescătorii de vaci, care refuză asocierea, înfiinţarea unor cooperative puternice. Astfel le lipseşte forţa necesară în relaţiile cu procesatorii.

Aceste date provin dintr-un nou Raport, elaborat de Consiliul Concurenţei (CC), intitulat „Provocările pieţei unice şi concurenţa în sectoare sensibile“.

Obiectivul raportului este de a identifica o serie de probleme din nouă domenii ale economiei naţionale, printre care şi cel agroalimentar, din perspectiva relaţiei concurenţă – competitivitate – bunăstarea consumatorului final.

Ponderea produselor româneşti s-a diminuat

Unul dintre sectoarele analizate de Consiliul Concurenţei se referă la laptele de vacă pe filiera producător-procesator. Ancheta sectorială, realizată în perioada 2005-2009, relevă că ponderea produselor provenite din România şi comercializate prin reţeaua de retail s-a diminua…

Secvenţe din scenariul falimentării cercetării agricole

Nu este vorba atât de o eroare umană, cât de o strategie diabolică al cărei obiectiv fundamental a fost şi continuă să fie distrugerea a tot ceea ce au creat creierele elevate ale ştiinţei agricole româneşti. Ofensiva distructivă asupra ştiinţei agricole a început în momentul în care falşii reformatori au realizat că au în faţă un patrimoniu economic, ce poate fi prădat până la secătuire.

Pentru a-şi atinge scopul, au pus la cale o legislaţie care să le acopere fărădelegile. În cuprinsul acesteia se află şi legile retrocedării pământului în formele care au generat mai întâi haosul, iar mai apoi abuzurile de tot felul. O secvenţă din acest scenariu este şi studiul de caz de la Staţiunea de Cercetări Viticole Murfatlar, care dovedeşte limpede că autorii morali ai falimentului cercetării agricole se găsesc nu în afara, ci în interiorul structurilor administrative care aveau obligaţia să apere integritatea acestui sector. În cazul staţiunii din Murflatar, ei se află în aparatul de comandă …

Bugetul agriculturii, în date şi cifre (II)

Dacă luăm în considerare actualele disponibilităţi financiare ale României, atunci trebuie spus că agricultura beneficiază în 2011 de o susţinere financiară cât de cât acceptabilă. Oricum, deasupra limitei de avarie.

În comparaţie cu alte ramuri, ea are şansa de a beneficia şi de un sprijin european masiv, capabil să asigure atingerea principalilor indicatori economici în domeniul producţiei vegetale şi zootehnice şi într-o oarecare măsură al investiţiilor absolut necesare.

Indicatorii de sinteză a bugetului agricol pe 2011 au fost prezentaţi în nr. 1 din 2011 al revistei Lumea Satului. În rândurile ce urmează supunem atenţiei alte forme de sprijin financiar ce privesc cu deosebire fondurile externe nerambursabile alocate susţinerii activităţii productive din sectorul agroalimentar.

Finanţarea externă a agriculturii

Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile post aderare (cheltuiala destinată prefinanţării şi cofinanţării fondurilor externe nerambursabile aferente FEGA, FEAD…

Cum răspundem provocărilor viitorului legate de alimentaţie, resurse naturale şi teritorii

Politica agricolă comună (PAC) se confruntă cu o serie de provocări, unele cu caracter unic, altele neprevăzute, care invită UE să ia o decizie strategică pentru viitorul pe termen lung al agriculturii sale şi al zonelor sale rurale. Pentru a fi eficientă în abordarea acestor provocări, PAC trebuie să acţioneze în contextul unor politici economice sănătoase şi al unor finanţe publice sustenabile care contribuie la îndeplinirea obiectivelor Uniunii.

Reglementări majore de ordin strategic

În opinia comisarului european şi experţilor agricoli, viitoarea PAC ar trebui să rămână o politică comună puternică formată din cei doi piloni. În general, opiniile exprimate ale reprezentanţilor agriculturii celor 27 de State Membre converg spre decizii care vizează:

- Menţinerea potenţialului de producţie sustenabil de alimente în întreaga UE, pentru a garanta securitatea alimentară pe termen lung a cetăţenilor europeni şi pentru a contribui la satisfacerea cererii tot mai mari de alimente la nivel mon…

Reflecţii asupra viitorului agriculturii şi alimentaţiei

Cum va putea agricultura să hrănească un număr de 9 miliarde de indivizi ce vor fi pe planetă în anul 2050? Cum va permite ea comunităţii internaţionale să atingă obiectivele fixate de ONU referitoare la lupta împotriva foamei şi sărăciei, toate cu respectarea normelor de mediu care sunt din ce în ce mai severe şi mai greu de îndeplinit?

Acestea sunt întrebările adresate cel mai frecvent oamenilor de ştiinţă şi experţilor care lucrează cu dosarele agricole.

Convergenţa, divergenţa şi dezbateri în curs

Primul obiectiv al dezbaterilor este reprezentat de faptul că toţi participanţii din grupele de lucru sunt de acord cu trei lucruri principale, care sunt mesaje puternice pentru viitorul nostru comun:

- Disponibilităţile alimentare mondiale în 2050 nu vor reprezenta o problemă a producţiei, ci o problemă de acces la hrana locală, care focalizează atenţia asupra securităţii alimentare, pentru acoperirea nevoilor săracilor din mediul urban sau rural şi în particular ale agricultorilor săraci;

-…

...Dătători de legi şi datini „învăţăturile“ domnitorului

Ajuns la tronul Ţării Româneşti, după ce l-a decapitat pe domnitorul Vlăduţ, Neagoe Basarab are remuşcări şi, spune cronica: „Iar el nici într-un chip nu vrea să plece să fie domn, ci cu glas mare zise către tot nărodul: «Puneţi alt pe carele veţi vrea dempreună şi cu sfatul nostru, iar pre mine mă iertaţi, că nu voi fi.» Iar nărodul tot striga şi zicea către dânsul: «Iată nu va Dumnezeu să fie altul, nici noi, ci numai tu să fii noul domn...» Deci, Neagoe se plecă glasului năroadelor şi luă coruna şi scaunul a toată Ţara Românească.“ Cu toată căinţa „va fi existat şi folosul faptei“, drept care, de la 23 ianuarie 1512, începe domnia celui care rămâne în istoria românilor cea mai importantă personalitate a secolului al XVI-lea.

Un mare ctitor

Chiar de la începutul domniei, Neagoe Basarab construieşte biserica episcopală de la Curtea de Argeş. Cinci ani au lucrat meşterii sub conducerea vestitului Manole. Sfinţirea a avut loc la 17 august 1517 în prezenţa patriarhului de la Constantinopo…

Mănăstirea Horaiţa, oaza de linişte din mijlocul pădurii

Judeţul Neamţ dispune de numeroase mănăstiri importante din patrimoniul naţional. Străbătând „harta“ mănăstirilor, poposim într-un peisaj mirific: o poiană înconjurată de munţi, o vale de unde se aude apa curgând melodios, puţin mai sus o mănăstire care impresionează prin grandoarea sa.

Scurt istoric. Mănăstirea Horaiţa datează din anii 1822-1824, atunci când cuviosul părinte Irinarh Roseti ridică prima biserică din lemn. O contribuţie în realizarea şi înfiinţarea mănăstirii a avut-o şi Ioan Sandu Sturză şi Mihail Sturză, domnitori ai Moldovei. Cu toate că mănăstirea a luat fiinţă în anul 1822, ea apare ca fiind inclusă în rândul celor 52 de biserici de sub jurisdicţia Mănăstirii Bistriţa de către Alexandru cel Bun. Denumirea mănăstirii provine de la numele marilor proprietari de pământ în stăpânirea cărora intra comuna Crăcăoani şi împrejurimile, şi anume Goraeti. Biserica actuală a fost construită de către arhimandritul Ermoghen Buhuş, între anii 1848- 1867. La ridicarea ei au contri…

Fiind băiet păduri cutreieram

Fiind băiet păduri cutreieram
Şi mă culcam ades lângă izvor,
Iar braţul drept sub cap eu mi-l puneam
S-aud cum apa sună-ncetişor:
Un freamăt lin trecea din ram în ram
Şi un miros venea adormitor.
Astfel ades eu nopţi întregi am mas,
Blând îngânat de-al valurilor glas.

Răsare luna-mi bate drept în faţă:
Un rai din basme văd printre pleoape,

Pe câmpi un val de argintie ceaţă,
Sclipiri pe cer, văpaie peste ape,
Un bucium cântă tainic cu dulceaţă,
Sunând din ce în ce tot mai aproape...
Pe frunza-uscate sau prin naltul ierbii,
Părea c-aud venind în cete cerbii.
Alături teiul vechi mi se deschide:
Din el ieşi o tânără crăiasă,
Pluteau în lacrimi ochii-mi plini de vise,
Cu fruntea ei într-o maramă deasă,
Cu ochii mari, cu gura-abia închisă;
Ca-n somn încet-încet pe frunze pasă,
Călcând pe vârful micului picior,
Veni alături, mă privi cu dor.

Şi ah, era atâta de frumoasă,
Cum numa-n vis o dată-n viaţa ta
Un înger blând cu faţa radioasă,
Venind din cer se poate arăta;
Iar păru-i blond şi moale ca mătasa
Grumazul alb şi um…

O bijuterie silvică

Ocolul Silvic Calafat, care aparţine de Direcţia Silvică Dolj, îşi are sediul într-o clădire monument istoric, o adevărată bijuterie arhitectonică, ridicată pe la începutul secolului al XX-lea. Recent, cu eforturi financiare din surse proprii, imobilul a fost restaurat parţial, păstrându-se elementele arhitecturale.

Povestea construcţiei, pe scurt

„Clădirea a fost construită în jurul anului 1910. De atunci şi până acum s-a aflat în posesia mai multor proprietari, ultimul fiind Ocolul Silvic Ciuperceni. Pe la începutul anilor 2000 au fost luate măsuri pentru consolidarea construcţiei. În acelaşi timp, cu fonduri de la Romsilva, a început şi restaurarea interiorului. Până acum, au fost aduse la forma iniţială numai două holuri şi trei birouri. A fost nevoie de o echipă de restauratori bine pregătiţi. Lucrarea a început cu decopertarea vechilor vopsele, vreo şapte straturi, până s-a ajuns la cea originală. Stucatura distrusă a fost reconstituită piesă cu piesă, prin copierea cu mulaje după…

După 80 de ani, Coiful de aur de la Coţofeneşti revine acasă!

În Prahova, istoria este la ea acasă. Ţinut de legendă, adesea îndrăgit de mulţi dintre voievozii de seamă ai Ţării Româneşti, este marcat şi de faimoasa descoperire arheologică din epoca bronzului: coiful de aur de la Coţofeneşti. Alături de impresionantul tezaur de la Pietroasele, acesta reprezintă, în opinia istoricilor şi a arheologilor, cea mai populară piesă de aur antică din ţara noastră. Şi asta pentru că ea ilustrează tehnica şi arta prelucrării metalelor preţioase la vechile populaţii care au vieţuit pe aceste meleaguri. Graţie unei iniţiative a Consiliului Judeţean Prahova, „această capodoperă a artei aurului nu numai din România, dar şi din vechea Europă“, expusă la Muzeul Naţional de Istorie a României şi care a fost „prezentată la loc de cinste în patru mari expoziţii organizate în străinătate - Paris, Oxford, Stockholm şi Frankfurt pe Main“, a revenit, după mai bine de 80 de ani de la descoperirea sa, acasă. La Ploieşti!

Istoria descoperirii

Într-un dialog avut recent, la…

Etiopia - Leagăn al umanităţii şi ţinut al contrastelor (II)

Orice creştin ar trebui să vadă măcar o dată în viaţă bisericile din Lalibela. Tocmai am petrecut sărbătorile de iarnă cu fastul şi tradiţiile specifice creştinilor europeni, iar gândul că undeva, în Africa, se află un popor care este 60% creştin, cu originile poate cele mai vechi din lume, m-a determinat să scriu despre locuri cu adevărat unice pe care le-am văzut de curând. Expediţia în Etiopia ne-a dat prilejul să vizităm un important punct turistic, oraşul Lalibela, ce adăposteşte „a opta minune a lumii”, reprezentată de un ansamblu de 11 biserici monolit, în forma de cruce, săpate în stâncă de granit, adevărate capodopere de arhitectură.

Am ales să scriu despre ele pentru că e aproape de necrezut că un oraş micuţ, cu o atmosferă aproape biblică, unde unul din zece oameni este preot, adăposteşte aceste construcţii unice, create parcă de o forţă divină. Bisericile ctitorite de regele Lalibela, considerat a fi unul dintre cei mai mari sfinţi creştini etiopieni, sunt într-un areal geo…

Ghereşti – Comuna andivelor şi a meşteşugarilor iscusiţi

Am ajuns în comuna Gherăeşti din judeţul Neamţ pentru o documentare privind andivele, ştiind că este singura zonă din România unde acestea se mai cultivă în momentul de faţă. M-au marcat de la bun început ordinea, drumurile bune, asfaltate, pe care forfoteau încontinuu femei… pe bicicletă. Armonia care plutea în jur era parcă nefirească pentru un început de iarnă, care de obicei scaldă satele într-un fel de amorţeală... contaminantă. Am aflat din vorbă-n vorbă că Gherăeştiul e o comună activă, cu mulţi antreprenori, cu oameni gospodari şi descurcăreţi, cu un număr mic de asistaţi social şi cu un primar apreciat. El a venit la primărie convins de oameni, dar şi de dorinţa lui de a lăsa ceva în urmă.

Un specific agricol aparte

Situată la 16 km de oraşul Roman, comuna este formată din satele Gherăeşti, Gherăeştii Noi şi Teţcani. Are o populaţie de 6.590 de locuitori, grupaţi în 2.700 de gospodării. În marea lor majoritate, oamenii se îndeletnicesc cu munca în agricultură. Lucrează fie indi…

FOCUL VEŞNIC VIU AL NATURII MĂIASTRE (III)

Admirat dintotdeauna de localnici şi de toţi cei care se aventurează până aici, în satul Terca, focul viu este ca un veritabil blazon al comunei. Gazele naturale ies din pământ la suprafaţă prin crăpăturile pământului şi ard cu o flacără vie, puternică, de peste un metru şi ceva înălţime şi nu se stinge niciodată! Noaptea, focul viu apare vizitatorului ca un veritabil miracol, care luminează până hăt departe.

O lucrare de referinţă

Despre toate acestea şi despre multe altele ne vorbeşte profesoara pensionară Elena Buzea Abagiu, în cartea sa „Lopătari, ţinut de legendă“, în fapt o cuprinzătoare monografie a comunei. Ea arată, cu sfială, cum au fascinat-o locurile natale „picurându-i în suflet trainice sentimente de dragoste şi preţuire a plaiurilor din care s-a ridicat“. Doamna profesoară ne mai spune – evident – în carte, ceea ce n-a fost prea greu să ne şi convingem, că oamenii locului sunt din fire paşnici, harnici şi primitori, bucuroşi de oaspeţi, dar şi cei mai renumiţi dansatori d…