marți, 6 septembrie 2016

Fasolea verde, o mancare extraordinara

Fasolea verde este o sursa delicioasa de vitamine si proteine, avand un rol special in dieta.



Fasolea verde are proprietati de scadere a colesterolului, de combatere a afectiunilor cardiovasculare, de reglare a nivelului glicemiei, de reducere a riscului de obezitate. Ea te poate scapa de constipatie, hipertensiune, diabet de tip II si cu ajutorul ei scade considerabil riscul de aparitie a cancerului.

Fasolea verde, se poate consuma si proaspata, cu tot cu pastaie. Fasolea te satura repede, oferind o masa satioasa fara prea multe calorii.

Supa de fasole verde este o mancare extraordinara. Se alege fasolea verde tanara, se curata si se taie in bucati mici cam de un centimetru. Se pune la fiert in zeama de carne sau intr-o supa limpede de zarzavat. Inainte de a servi se adauga galbenus rascopt trecut printr-o sita rara.
Mai mult »

joi, 25 august 2016

După inundații, secetă! 136.000 ha raportate la MADR

136.000 ha au fost raportate la MADR ca fiind afectate de secetă până la începutul lunii august 2016, dar suprafețele sunt mai mari și vor crește în continuare, a anunțat ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, pe 4 august.

„În acest moment, ce ne-a sosit la minister ca suprafețe, sunt 136.000 de hectare afectate în proporție 30-70% de secetă. Rămâne însă să vină toate solicitările. Chiar îmi spunea cineva că în nordul țării e secetă foarte serioasă și încă nu au ajuns de acolo solicitările, deci ne așteptăm de acolo la suprafețe mult mai importante”, a spus Irimescu, după o întâlnire cu reprezentanții Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

Irimescu a precizat că, la inițiativa premierului Cioloș, s-a stabilit o schemă de minimis prin care se vor acorda 32 milioane lei pentru subvenționarea irigațiilor.


Vasile Dîncu: Seceta NU va afecta sever prețurile alimentelor!

Pe 28 iulie 2016, după videoconferința cu prefecții pe tema secetei, vicepremierul Vasile Dîncu a declarat că Guvernul nu estima, la acel moment, că seceta va avea un mare impact asupra prețurilor la alimente. „(...) Cu siguranță însă că în fiecare an când există secetă, trebuie compensată producția de cereale, mai ales, și alte produse agricole din import și câteodată există și efecte asupra pieței de alimente. În cazul acesta nu estimăm încă (...) că ar fi un efect sever”, a spus Dîncu, la Radio România Actualități.

Vicepremierul a precizat că Guvernul a luat deja o serie de măsuri în cazul terenurilor agricole afectate de inundații și este monitorizată și situația în privința secetei. Potrivit lui Dîncu, în România există un program național și un fond al Guvernului pentru compensarea în caz de secetă, precum și o strategie pentru irigații.
Mai mult »

BUGETE APROBATE PENTRU CADASTRUL GRATUIT

Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) a stabilit sumele alocate UAT-urilor pentru cadastrare în cadrul Programului Național de Cadastru și Publicitate 2016. Fiecare comună, oraș, municipiu poate primi maximum 135.000 lei (aproximativ 30.000 euro) pentru cadastrare. Fiecare persoană fizică sau juridică autorizată să execute lucrări de cadastru va avea la dispoziție o aplicație informatică gratuită prin care se vor genera documentele necesare pentru înscrierea imobilelor în sistemul integrat de cadastru și carte funciară.

Locuitorii sunt obligați să permită accesul specialiștilor pe proprietate, să prezinte actele imobilelor, terenurilor, să verifice împreună cu specialiștii informațiile în momentul în care sunt publicate documentele tehnice cadastrale.

Cadastrarea se va face și fără acordul proprietarilor, cu ajutorul reprezentanților primăriei. Durata totală a înregistrării în sistem este estimată între 12 și 18 luni.

La 1 august 2016, 8,95 milioane de imobile erau gestionate de sistemul informatic integrat de cadastru, reprezentând 22% din cele 40 milioane de imobile estimate că există în România.

Programul Național de Cadastru va înghiți 1,3 mld. euro, din care 300 mil. euro din fonduri europene, iar 912 mil. euro (4,05 mld. lei) din bugetul ANCPI.

Programul Național de Cadastru și Carte Funciară 2015-2023 a fost aprobat în mai 2015, prin HG 294. Primele lucrări efective de cadastrare au început la finalul lui 2015 și s-au desfășurat în 63 de localități.
Mai mult »

miercuri, 24 februarie 2016

Ministrul Irimescu: Agricultura a pierdut 1,28 miliarde de euro. Măsurile de remediere pentru 2014-2020

România a reușit să atragă 88,36% din fondurile europene disponibile pentru Agricultură în exercițiul financiar 2007-2013.

Suma dezangajată a fost de circa 1,28 de miliarde de euro, a explicat ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, argumentând că principalele motive care au făcut ca o parte din banii comunitari să nu fie cheltuiți se referă la dificultățile beneficiarilor de a asigura cofinanțarea de 50%, precum și birocrația creată din ”excesul de zel” de autoritățile române.

Pentru a veni în sprijinul beneficiarilor, Ministerul Agriculturii are în vedere simplificarea procedurilor, eliminarea așa-numitor ”condiții speciale”, precum și înființarea unui fond de garantare pentru agricultură și a unui fond mutual pentru despăgubiri.

”Problema cea mai importantă a fost cofinanțarea, asigurarea celor 50% de către beneficiari, motiv pentru care anul trecut s-au anulat proiecte de 800 de milioane de euro. A doua cauză – birocrația și în acest sens, sigur, ne-am propus și o să vă prezint în continuare ce măsuri am propus în acest an”, a explicat Achim Irimescu, la ”Ora ministrului” din Senatul României.

UE a alocat României suma de 14,7 miliarde de euro pentru Agricultură în perioada 2007-2013. În cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), Agenția de Finanțare a Investițiilor Rurale (AFIR) a cheltuit 4,95 miliarde de euro, iar Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) 3,5 miliarde de euro.

Măsuri pentru creșterea absorbției în 2014-2020

Simplificarea birocrației

Ministrul Agriculturii a precizat că pe lângă verificările impuse de la nivel european, România a fost criticată de Comisia Europeană pentru că ar fi încărcat inutil cerințele pentru beneficiari. În acest sens, minstrul a propus deja o serie de măsuri de simplificare a legislației, printre care se numără liminarea depunerii avizelor care însoțesc certificate de urbanism, eliminarea depunerii oricărui document emis de autoritățile de mediu la momentul cererii de finanțare sau eliminarea cerinței de depunere a certificatului de înregistrat de Oficiul Registrul Comerțului. De asemenea, a fost modificat un ordin ce restricționa accesul la finanțare a fermierilor cu datorii la bugetele locale.

”O altă măsură pe care în aceste zile o analizăm și zic eu este foarte importantă, beneficiarii noștri care sunt în litigiu cu Agenția de Plăți să poată depune proiecte în continuare, dacă nu sunt elemente care să ne indice faptul că într-adevăr este vorba de rea-voință și intenție de fraudare”, a arătat ministrul.

Oficialul a precizat că ministerul lucrează la simplificarea condițiilor artificiale deoarece ”este greu de acceptat pentru un beneficiar care a ajuns la ultima plată să i se spună în acest moment că face obiectul condițiilor artificiale și trebuie să dea înapoi jumătate de milion de euro sau chiar mai mult. Sunt cazuri în care efectiv fermierii au ajuns la măsuri disperate”. Aceste condiții ar fi fost criticate și de Comisia Europeană.

”Sgur, Comisia ne-a reproșat că noi am fost cei care practic am inventat aceste condiții artificiale din exces de zel, spun unii. Suntem în curs de adoptare a unui ghid care să nu mai lase funcționarului liberul arbitru în a decide asupra condițiilor artificiale”, a spus ministrul.

Fondul de garantare al Ministerului Agriculturii

Achim Irimescu a arătat că fermierii români nu au acces la finanțare. Dacă în trecut existau dificultăți cu privire la costurile de împrumut, acum aceștia au probleme cu condițiile dificile cerute de bănci.

”Avem un Fond de garantare în care Ministerul Agriculturii a investit foarte mulți bani. Actualmente încă avem 90 de milioane de euro ai Ministerului Agriculturii. Sigur, din bani europeni, în Fondul de Garantare FGCR, dar din păcate comisionul acestul FGCR, stabilit printr-o directivă europeană este de 3,8%, în condițiile în care banca oferă credite cu 2%, sigur 3,8% este un comision foarte mare. În aceste zile am făcut demersurile necesare și ne consultăm cu Comisia pentru că este o decizie a Comisiei Europene și trebuie modificată. Sperăm ca în cel mai scurt timp să obținem acordul Comisiei ca să facem să funcționeze acest Fond de garantare”, a precizat ministrul.

Fondul de creditare pentru agricultură

Ministerul Agriculturii se află totodată în discuții avansate cu Banca Europeană de Investiții (BEI) pentru înființarea, până la finele acestui an, a unui fond de creditare pentru agricultură. Acesta va acorda credite prin intermediul a 3-4 bănci selectate de BEI.

”Este nevoie de realizarea unui market test al FEI-ului, cu instituțiile finanțatoare pentru actualizarea valorii ex-ante pentru instrumente financiare, în luna martie ne-am propus. Urmează după aceea finalizarea evaluării ex-ante pe care o face Ministerul Agriculturii și în acest sens, ne-am propus la sfârșitul lunii martie. Faza următoare ar fi demararea negocierii pentru încheierea acordului de finanțare încă din trimestrul II și modificarea PNDR, deci vrem ca în mai cel târziu iunie să transmitem Comisiei Europene modificarea astfel încât după vacanța de vară a Comisiei să avem acceptul pe modificarea programului pentru a include acest fond de creditare”, a arătat ministrul.

Fondul mutual pentru despăgubiri

Un alt proiect pe care Ministerul Agriculturii dorește să îl relanseze este cel al fondului mutual pentru despăgubiri în caz de secetă sau îngheț târziu. Cotizația ar urma să fie obligatorie peste un anumit număr de hectare, propunerea LAPAR în acest sens fiind de 10 hectare, a arătat ministrul. Achim Irimescu a precizat că executivul s-ar angaja să cotizeze cu 65% din fonduri în primii opt ani de funcționare, dar și să asigure cheltuielile administrative în primii cinci ani.

”În opinia mea ar trebui ca fondurile pe care le aducem, sumele pe care le aduce în fondul mutual un fermier, dacă după un număr de ani nu a făcut fermierul respectiv obiectul unei despăgubiri, atunci dacă se retrage și să se oprească doar o mică parte din sumele depuse astfel încât el practic să aibă un cont al lui în acest fond pe care să conteze, deci nu sunt bani prierduți”, a arătat ministrul.

Ministerul Agriculturii urmează să prezinte Parlamentului un proiect în următoarele 10 zile, ministrul precizând că speră ca fondul să devină funcțional la finele anului.

Alte declarații făcute de ministrul Agriculturii la ”Ora ministrului” din Senat:

  • Despre cadastru: ”Situația este tragică. Dacă în 2020 nu vom avea cadastru, după 2020 nu vom mai putea 2 miliarde de euro anual bani europeni, subvenții la fermierii noștri. Am avut o discuție cu premierul, am avut o discuție cu domnul vicepremier Dâncu, am solicitat deja oficial să se dea prioritate la realizarea cadastrului extravilanului pentru a reuși să finalizăm întâi pentru agricultorii noștri cadastrul. Vestea bună este că sunt fonduri, vestea mai puțin bună este că nu ANCPI-ul sau MDRAP-ul sunt direcți implicați și se organizează licitații la nivelul de UAT-uri. Ca urmare, sigur rămâne la primari să organizeze licitațiile și să stabilească cadastrul. Eu am propus în ultima ședință de guvern să facem măcar o monitorizare trimestrială în guvern ca să vedem cum progresează acest proces altfel repet nu cred că va fi un guvern sau un ministru al Agriculturii sau un premier în 2020 să spună fermierilor nu pot să vă plătesc pentru că nu am cadastru gata”.
  • Despre plățile unice și noua sesiune de proiecte: ”Plățile pe cererile unice vor începe la 8 aprilie, iar plățile unice includ și plata pe suprafață și cererea pentru animale. Există un număr de cereri pentru animale, 55.000, care nu vor putea începe decât de la sfârșitul lui mai și se vor finaliza în iunie (…) În martie vom lansa noi sesiuni de proiecte pe dezvoltare rurală. Problema este că softul care trebuia contractat nu s-a contractat și va trebui să introducem manual în sistem”.
  • Despre banii europeni în perioada 2014-2020: ”PNDR 2014-2020, aici avem 8 miliarde din fonduri europene, la care sigur se adaugă cofinanțarea națională, deci aproape 10 miliarde de euro, anul trecut au fost lansate sesiuni de proiecte, în sumă de 1,55 miliarde, dar la zi nu am plătit decât 12 milioane. Cele mai multe pe măsura 6.1 stabilirea tinerilor fermieri în agricultură. În acest an, ce ne propunem, APIA va efectua în acest an plăți de 2,7 miliarde de euro, în care avem 1,7 miliarde aproape 1,8 miliarde euro pentru plăți directe și măsuri de piață din FEGA, 0,5 miliarde în contul FEADR, măsurile de dezvoltare rurală și 0,4 miliarde de la bugetul național. Avem sigur de efectuat plăți restante din 2015, zic restante deși plățile normale încep la 1 decembrie și se finalizează la 30 iunie, în valoare de 1,3 miliarde de euro. După cum știți am plătit avansuri între 16 octombrie și 30 noiembrie în valoare de 255 de milioane de euro. La aceste plăți se adaugă sigur 100 de milioane de euro din fonduri europene care vizează fructe în școli, lapte în școli, măsuri de sprijinire în sectorul vitivinicol și așa mai departe”.
Mai mult »

Masuri de simplificare a implementarii schemelor de plati pentru agricultura si a masurilor compensatorii prevazute de PNDR

Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale a anuntat ca, in 22 februarie 2016, a fost semnat de catre Achim Irimescu, ministrul Agriculturii, Ordinul pentru modificarea si completarea Ordinului MADR nr. 619/2015 pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, conditiilor specifice si a modului de implementare a schemelor de plati prevazute la art. 1 alin. (2) si (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plati care se aplica in agricultura in perioada 2015-2020 si pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societatile agricole si alte forme de asociere in agricultura, precum si a conditiilor specifice de implementare pentru masurile compensatorii de dezvoltare rurala aplicabile pe terenurile agricole, prevazute in Programul National de Dezvoltare Rurala 2014-2020. Conform comunicatului oficial, pe langa modificarile si completarile aduse, nou ordin prevede o serie de masuri de simplificare rezultate in urma consultarilor cu reprezentantii producatorilor agricoli.

Comunicatul oficial precizeaza ca in cel mai scurt timp noul Ordin se va publica in Monitorul Oficial al Romaniei. De asemenea, in cursul acestei saptamani va fi publicat Ordinul nr. 620 care va contine formularul cererii unice de plata.

Astfel, fermierii vor putea, incepand cu 1 martie 2016, sa depuna cererile unice de plata conform perioadei prevazute in actele normative in vigoare, respectiv 1 martie - 15 mai (fara penalitati).

Pentru a consulta noile prevederi, click aici.

Sursa: MADR
Mai mult »

duminică, 21 februarie 2016

Comisarul european Pierre Moscovici: Tratatul de liber schimb UE-SUA va fi adoptat "doar daca este favorabil agriculturii noastre"

Tratatul de liber schimb transatlantic dintre Uniunea Europeana si Statele Unite, cel mai mare acord comercial din istoria omenirii, va fi adoptat "doar daca este favorabil agriculturii noastre", a declarat duminica Pierre Moscovici, comisar european pentru afaceri economice. "Nu va exista un tratat transatlantic defavorabil agriculturii europene si nici celei franceze", a declarat Pierre Moscovici la o emisiune de la postul de televiziune France 5, potrivit AFP.

"Este exclus sa acceptam un tratat in care sa se aduca atingere normelor sanitare, in care pietele publice sa fie dezechilibrate, in care ocuparea fortei de munca sa fie amenintata sau in care agricultura sa fie pusa in pericol", a adaugat oficialul european.

Pierre Moscovici a subliniat insa ca Europa are totusi "mai mult de castigat" decat Statele Unite de pe urma acordului, in conditiile in care "piata americana" este "mai inchisa decat piata europeana".

Uniunea Europeana nu va accepta insa un astfel de tratat decat daca el "este bine negociat, adica echilibrat, in special pe plan agricol", a subliniat Moscovici.

Negocierile dintre Uniunea Europeana si Statele Unite pentru TTIP (cel mai mare acord comercial din istorie) sunt anevoioase si contestate in multe tari europene,scria recent site-ul Politico.eu, care analiza negocierile trans-atlantice prin prisma sistemelor decizionale din cele doua mari blocuri. Autorul analizei a aratat ca aceste diferente legate de relatia dintre executiv si legislativ pe de o parte, dar si cea dintre cetateni si puterea politica, pe de alta parte, duce la aparitia unor blocaje in dezbaterile interne din Europa.
Mai mult »

joi, 18 februarie 2016

AFIR a publicat Ghidul Solicitantului în agricultură



Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a publicat pe pagina oficială de internet a instituției, www.afir.info, variantele consultative ale Ghidurilor Solicitantului pentru Submăsurile de finanțare din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

„Toți cei interesați pot să formuleze și să transmită propuneri și observații referitoare la variantele consultative până în data de 29 februarie 2016 pe adresa de e-mail: consultare@afir.info. Toate observațiile vor fi centralizate și analizate de către departamentele de specialitate din cadrul AFIR, în vederea includerii celor mai pertinente in varianta finală a Ghidului Solicitantului” a declarat directorul general al AFIR, Andras SZAKAL. În acest moment sunt supuse consultării publice pe site-ul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) variantele consultative ale Ghidurilor Solicitantului pentru următoarele submăsuri (sM) de finanțare: sM 4.1 „Investiții în exploatații agricole”, sM 4.2 „Sprijin pentru investiții în procesarea/ marketingul produselor agricole”, sM 4.3 „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea și adaptarea infrastructurii agricole și silvice”, atât componenta de infrastructură agricolă, cât și cea de irigații, sM 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, sM 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”, sM 7.2 „Investiţii în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică”și sM 7.6 „Investiţii asociate cu protejarea patrimoniului cultural”.

„Aceste variante ale Ghidurilor au fost realizate de AFIR în colaborare cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), plecând de la experiența sesiunii de primire a proiectelor din anul 2015 și, mai ales, ca urmare a consultărilor publice pe care AFIR le-a organizat cu toți actorii implicați în accesarea și implementarea fondurilor europene nerambursabile pentru agricultură și dezvoltare rurală” a precizat directorul general al AFIR, Andras SZAKAL. Versiunile Consultative ale Ghidurilor Solicitantului sunt afișate pe pagina de internet a Agenției cu 30 de zile înainte de publicarea versiunilor finale aplicabile în sesiunea de primire a proiectelor finanțate prin PNDR 2020 care se va derula în anul 2016.
Mai mult »

sâmbătă, 6 februarie 2016

Fonduri europene pentru tinerii fermieri

Fonduri europene pentru tinerii fermieri

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a efectuat primele plăţi aferente Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020 (PNDR 2020).

Beneficiarii care au primit efectiv fonduri europene nerambursabile accesate prin PNDR 2020 sunt cei ai Submăsurii 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”. Valoarea totală nerambursabilă a primelor plăţilor efectuate către 124 de tineri fermieri este de 3.855.000euro.

Această submăsură s-a bucurat de un interes deosebit, în cadrul său fiind depuse cele mai multe cereri de finanţare, 2.874, în valoare totală nerambursabilă de peste 120 milioane de euro. Dintre acestea, 1.388 cereri de finanţare cu o valoare de 58,6 milioane de euro au fost selectate pentru finanţare, până în prezent.

Sesiunea continuă de primire a proiectelor aferentă anului 2015 pentru solicitanţii de finanţare prin intermediul sM 6.1 s-a derulat între 25 martie 2015 şi 30 octombrie 2015.

În conformitate cu procedurile şi instrucţiunile de plată aprobate, prima cerere de plată (tranşa I) se va depune de către tânărul fermier în maxim 30 zile de la data semnării contractului de finanţare. Tranşa I reprezintă un procent de 75% din valoarea sprijinului nerambursabil. A doua cerere de plată (tranşa II) se depune în maxim 33 de luni (57 de luni – pentru exploataţii pomicole) de la data semnării contractului de finanţare, după verificarea îndeplinirii tuturor acţiunilor prevăzute în planul de afaceri, inclusiv după implementarea standardelor europene (dacă este cazul). Tranşa II reprezintă un procent de 25% din valoarea sprijinului nerambursabil acordat.

Valoarea maximă a sprijinului financiar nerambursabil acordat prin sM 6.1 tinerilor fermieri este de 50.000 de euro (în cazul exploataţiilor de dimensiuni mai mici, 12.000 – 29.999 SO, sprijinul este mai mic, respectiv 40.000 de euro).

Aşadar, în termen de doar tre luni de la închiderea sesiunii de depunere a proiectelor AFIR a efectuat primele plăţi în contul beneficiarilor sM 6.1, trecând prin etapele procedurale de evaluare, selecţie şi contractare.

Menţionăm că până la sfârşitul lunii AFIR are programate şi alte plăţi către beneficiari.
Mai mult »

marți, 2 februarie 2016

Cresc impozitele pentru terenurile agricole!

Noul Cod fiscal le aduce fermierilor nu doar reduceri și scutiri de taxe, ci și majorări: de la 1 ianuarie 2016 cresc impozitele pe clădiri, dar și pe terenurile agricole, în unele cazuri chiar de cinci ori.

Pentru terenul agricol din intravilan nelucrat timp de doi ani consecutiv, precum și pentru clădirile neîngrijite, Consiliul Local poate majora impozitul pe teren cu până la 500% începând din al treilea an (capitolul X, art.489, alin 4 și 5, noul Cod fiscal).


Cum se calculează impozitul pe teren?

Pentru terenul din intravilan, înscris în Registrul Agricol la altă categorie de folosință decât cea de terenuri cu construcții, pentru suprafața care depășește 400 mp, impozitul pe teren se stabilește prin înmulțirea suprafeței terenului (ha) cu sumele stabilite în funcție de rangul localității în care este amplasat terenul, zona și categoria de folosință a terenului. Încadrarea terenului este făcută de Consiliul Local. Iată tarifele, pe cele patru categorii, pe care le poate stabili Consiliul Local: Teren arabil: 15-28 lei/ha; Pășune și fâneață: 13-21 lei/ha; Vie: 19-46 lei/ha; Livadă: 28-53 lei/ha; Pădure: 15-28 lei/ha; Teren cu ape: 8-15 lei/ha. După înmulțirea sumelor cu numărul de hectare, rezultatul se înmulțește cu coeficientul de corecție corespunzător. Coeficientul de corecție se referă la rangul localității: rang 0 - coeficient 8, rang I - coeficient 5, rang II - coeficient 4, rang III - coeficient 3, rang IV - coeficient 1,1 și rang V - coeficient 1.

Pentru terenul din extravilan, impozitul se stabilește prin înmulțirea suprafeței terenului (ha) cu sumele stabilite în funcție de destinația terenului: Teren cu construcții: 22-31 lei/ha; Teren arabil: 42-55 lei/ha; Pășuni și fânețe: 20-28 lei/ha; Vie pe rod: 48-55 lei/ha; Livadă pe rod: 48-56 lei/ha; Pădure sau alt teren cu vegetație forestieră: 8-16 lei/ha; Teren cu apă, altul decât amenajări piscicole: 1-6 lei/ha; Teren cu amenajări piscicole: 26-34 lei/ha. Terenul neproductiv, livada sau via care nu sunt încă pe rod nu sunt impozitate. Rezultatul se înmulțește cu coeficientul de corecție stabilit în funcție de rangul localității și zona în care se află terenul. Încadrarea o face Consiliul Local, iar coeficientul de corecție este între 0,9 și 2,6 (maxim pentru rangul 0, zona A) (art. 465, noul Cod fiscal).



Articol publicat in revista Ferma nr.1(162) 1-31 ianuarie 2016
Mai mult »

joi, 28 ianuarie 2016

Cine sunt fermierii „abonați” la eșantioanele de control?

Agenția Națională de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a stablit pe 15 septembrie 2015 eșantioanele de control pentru toate județele pentru campania 2015.

O anumită categorie de fermieri se află cel mai des în eșantioanele de control. De ce se întâmplă acest lucru?



Alegerea fermierilor pentru controlul clasic, în teren etc. și a zonelor pentru controlul prin teledetecție este făcută de o comisie de eșantionare formată la nivel central. Potrivit APIA, agricultorii români care explotează suprafețe mari, încasează subvenții substanțiale sau care au accesat mai multe scheme de sprijin pot să fie selectați ani la rând, consecutiv, în eșantioanele de control. Se întâmplă asta pentru că procentul de 75% din criteriul de eșantionare este reprezentat de factorii de risc: suprafețe întinse, sume mari de încasat, mai multe scheme de sprijin, parcele dispersate în mai multe unități administrativ teritoriale etc..

Ce spun ministrul Agriculturii și șeful APIA?

Același lucru îl spune și ministrul Agriculturii: „Într-o analiză de risc, sigur că sunt luate în considerare sumele cele mai mari și cui le acorzi. (...) În analiza de risc se regăsește, logic, fermierul care ar urma să primească sume mai mari. Pentru că acolo există riscul”, a spus Achim Irimescu la "Viața Satului" - TVR.

„Un fermier român poate să fie controlat de mai multe ori, pe eșantionul clasic, pe supracontrol sau pe GAEC 4 (...) și nu trebuie să se considere că ar avea cineva ceva cu el”, este de acord și șeful APIA, Ioan Merca.

Până în luna ianuarie, APIA ar fi finalizat controlul clasic, măsurarea parcelelor cu GPS, verificările în teren, controalele pe ecocondiționalitate și ar mai fi de încheiat controlul prin teledetecție.



Articol publicat in revista Ferma nr. 1 (162) - 1-31 ianuarie 2016
Mai mult »

MODIFICĂRI LA DEPUNEREA CERERII UNICE ÎN 2016



Campania de depunere a cererii unice pentru 2016 aduce o noutate în avantajul fermierilor: Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) va face verificări preliminare în timpul sesiunii de primire a cererilor unice și fermierii pot să își modifice cererea, a declarat Nicolae Horumba, director general adjunct APIA, la TVR.

Fermierii vor depune anul acesta cererile unice de plată în perioada 1 martie - 15 mai 2016. După data de 15 mai, mai pot depune cererile, dar cu penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere. Noutatea este că Regulamentul UE 809/2014 s-a modificat și permite APIA să efectueze controale preliminare ale cererilor chiar în timpul derulării sesiunii de primire a acestora de la fermieri.

După 15 mai, APIA va notifica fermierii cu privire la problemele, greșelile, neconformitățile descoperite de sistemul informatic în cererile lor. În felul acesta, agricultorii pot să scape de eventualele sancțiuni pe care le-ar putea aduce neconformitățile respective. Neconformitățile sunt generate de sistemul informatic, de aplicația IPA online. Potrivit APIA, se pot rezolva astfel supradeclarări, suprapuneri de parcele agricole, neregulile descoperite la normele de agromediu, de ecocondiționalitate, la eligibilitatea parcelelor agricole din zonele defavorizate etc..

„Din 15 mai până la 31 mai 2016, fermierii pot să aducă modificări în cererea unică de plată. După 31 mai 2016 sunt penalizate aceste modificări”, a explicat Nicolae Horumba.


Articol publicat in revista Ferma nr. 1 (162) - 1-31 ianuarie 2016
Mai mult »

APIA: 15,5 milioane euro plătite pe agromediu

19.000 de fermieri români au fost autorizați la plată pentru măsurile de agromediu, arată datele transmise de Agenția Națională de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) pentru Agroinfo. Potrivit datelor APIA, suma totală autorizată la plată a fost de 15.505.323 euro. APIA a făcut plățile pentru cinci pachete de agromediu din fosta Măsură 214, măsură delegată de la Agenția de Finanțare a Investițiilor Rurale (AFIR).



Iată sumele totale care au fost virate în conturile agricultorilor:

Pachetul 1 pajiști cu înaltă valoare naturală: 10.543.573 euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) (95%), plus 554.923 euro din bugetul național (5%);

Pachetul 2 practici agricole tradiționale: 3.327.695 euro din FEADR, plus 175.134 euro din bugetul național;

Pachetul 3 varianta 1 Crex Crex: 441.987 euro din FEADR și 23.262 euro din bugetul național;

Pachetul 3 varianta 3.2 Lanius Minor și Falco Vespertinus: 232.033 euro din FEADR și 12.212 euro din bugetul național;

Pachetul 6 pajiști importante pentru fluturi (Maculinea): 184.775 euro din FEADR și 9.725 euro din bugetul național.



Articol publicat in revista Ferma nr. 1 (162) - 1-31 ianuarie 2016
Mai mult »

MADR: Submăsura 8.1 - Condiţii de eligibilitate

Submăsura 8.1 - "Sprijin pentru împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite" din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) are ca obiectiv creşterea suprafeţei ocupate de păduri la nivel naţional prin promovarea împăduririi suprafeţelor agricole şi neagricole.

Potrivit Ghidului de finanţare, sprijinul acordat acoperă costurile legate de:

lucrările de înfiinţare a plantaţiei, inclusiv costurile cu realizarea proiectului tehnic de împădurire; întreţinerea plantaţiilor pe o perioadă de maximum 6 ani până la închiderea stării de masiv; efectuarea a două lucrări de îngrijire a arboretelor după închiderea stării de masiv; acoperirea pierderilor de venit agricol pentru o perioada de 12 ani pentru suprafaţa împădurită. Lucrările de împădurire până la atingerea stării de masiv (maximum primii 6 ani) se execută în baza unui proiect tehnic care trebuie să respecte Normele tehnice nr.1 (în cazul realizării de trupuri de pădure) sau Normele tehnice nr. 2 - în cazul realizării de perdele forestiere de protecţie, elaborat de persoane fizice sau persoane juridice de specialitate atestate de Autoritatea naţională în domeniul silviculturii pentru proiectarea si/sau executarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare din domeniul silvic. Formulele şi schemele de împădurire vor lua în considerare numai speciile forestiere din listele speciilor forestiere de arbori şi arbuşti utilizate în lucrările de împăduriri, iar materialul forestier utilizat la lucrări trebuie să respecte prevederile legale în vigoare referitoare la producerea, comercializarea şi importul materialelor forestiere de reproducere. Lucrările de înfiinţare a plantaţiilor forestiere se vor realiza în maximum 2 ani de la data semnării contractului de finanţare.

Terenurile eligibile sunt cele agricole şi cele neagricole (conform definiţiilor prevăzute de fişa tehnică a măsurii) situate pe întreg teritoriul naţional, suprafaţa terenului propus pentru împădurire în vederea realizării de perdele forestiere de protectie fiind de cel puţin 0,5 ha, iar suprafaţa compactă minimă împădurită - de cel puţin 0,1 ha. De asemenea, suprafata terenului propus pentru împădurire în vederea realizării de trupuri de pădure va fi de cel puţin 1 ha, iar suprafaţa compactă minimă împădurită va fi de cel putin 0,5 ha. Persoanele juridice aflate în dificultate, aşa cum sunt definite conform prevederilor Orientărilor privind ajutoarele de stat pentru salvarea şi restructurare a întreprinderilor nefinanciare, aflate în dificultate nu sunt eligibile. Proiectele de împădurire pe terenurile aflate în siturile Natura 2000 trebuie să corespundă obiectivelor stabilite pentru aceste zone, fiind însoţite de Acord de mediu/Aviz Natura 2000.

Solicitanţii vor primi sprijin pentru împădurirea terenurilor agricole şi neagricole, constînd în două tipuri de prime acordate: Prima de înfiinţare a plantaţiilor forestiere - Prima 1, care acoperă şi costurile de realizare a proiectului tehnic de împădurire; Prima anuală acordată pe unitatea de suprafaţă - Prima 2, pentru o perioada de 12 ani, pentru acoperirea costurilor de întreţinere şi îngrijire a plantaţiei forestiere şi pentru compensarea pierderilor de venit agricol ca urmare a împăduririi. Deţinătorii de terenuri agricole şi neagricole proprietate a statului şi cei de terenuri agricole şi neagricole proprietate a unităţilor administrativ teritoriale (UAT) sau asociaţii ale acestora, beneficiază numai de sprijinul acordat în baza Primei 1. Numai deţinătorii de terenuri agricole, încadraţi în categoria fermierilor activi la momentul depunerii aplicaţiei pot beneficia de compensaţii pentru acoperirea pierderilor de venit agricol ca urmare a împăduririi terenurilor (componentă a Primei 2). Beneficiarii sprijinului sunt deţinătorii publici şi privaţi de teren agricol şi neagricol şi formele asociative ale acestora.
Mai mult »

Consultant in fonduri UE: Sansa fermierilor este asocierea



Radu Moldoveanu, managing partner Smart Business Projects, firma specializata in consultanta pentru proiecte de investitii si pentru accesarea finantarilor rambursabile si nerambursabile considera ca agricultura nu mai poate fi facuta fara asociere si lanturi integrate, fara a pierde foarte mult din valoare.

„Fermierii ar trebui sa se asocieze. Agricultura, ca orice business din Romania, nu mai poate fi facuta haiduceste. Fara asociere si fara lanturi integrate se pierde foarte mult din valoare. Puterea de negociere este foarte mica daca ne referim la lanturile de hipermarketuri si supermarketuri, iar daca vorbim de export, aici au foarte mult de castigat traderii. Sunt producatori care se plang si traderi care jubileaza. Se pot face bani din agricultura cu conditia asocierii si a unei viziuni de viitor in care produsul pleaca intr-o forma finita, gata de comercializare”, spune Radu Moldoveanu.

Noul exercitiu financiar al UE (2014-2020) ar trebui sa aduca pentru fermieri in perioada urmatoare, o simplificare a procesului si mai multe masuri deschise. „Ministerul Agriculturii s-a miscat foarte repede si a lansat primele cereri de depuneri de proiecte. Chiar daca procesul de selectie nu este incheiat pentru ce s-a depus, s-a constatat ca inclusiv in luna decembrie a anului trecut au mai fost lansate in consultare inca doua ghiduri pentru procesarea si marketingul produselor agricole„, precizeaza consultantul.

Sursa: Ziarul Financiar
Mai mult »

miercuri, 27 ianuarie 2016

Se modifică regulile pentru declararea suprafetelor la APIA



Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR) a publicat pe site-ul institutiei un amplu proiect de modificare a actului normativ care prevede conditiile in care fermierii obtin de la APIA subventiile agricole. Astfel, se modifica Ordinul ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale nr. 619/2015 pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, conditiilor specifice si a modului de implementare a schemelor de plati prevazute la art. 1 alin. (2) si (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plati care se aplica in agricultura in perioada 2015-2020 si pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societatile agricole si alte forme de asociere in agricultura, precum si a conditiilor specifice de implementare pentru masurile compensatorii de dezvoltare rurala aplicabile pe terenurile agricole, prevazute in Programul National de Dezvoltare Rurala 2014-2020 si pentru abrogarea Ordinului ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale nr. 246/2008 privind stabilirea modului de implementare, a conditiilor specifice si a criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plati directe si plati nationale directe complementare in sectorul vegetal, pentru acordarea sprijinului aferent masurilor de agromediu si zone defavorizate.

O modificare importanta este adusa la modul in care fermierii vor face dovada suprafetelor exploatate, modificandu-se articolul 5 din Ordinul 619/2015. Astfel, documentele care fac dovada utilizarii terenului si care atesta ca terenul este la dispozitia fermierului in 2016 sunt:
a) adeverinta conform inscrisurilor din registrul agricol, aferente anului curent de cerere, care se completeaza pe baza modelului-cadru prevazut in anexa nr. 1 la prezentul ordin (vedeti la finele proiectului), si
b) copie conform cu originalul a contractului de inchiriere/concesiune a suprafetei agricole, incheiat intre fermier si unitatile administrativ teritoriale, dupa caz;
c) copie conform cu originalul a contractului de concesiune/arenda a suprafetei agricole, incheiat intre fermier si Agentia Domeniilor Statului, denumita in continuare ADS, dupa caz.

Documente obligatorii

La depunerea cererii unice de plata, fermierii trebuie sa prezinte la APIA in 2016, obligatoriu:
a) copie de pe cartea de identitate/buletinul de identitate/pasaport/certificatul de inregistrare la oficiul registrului comertului/certificatul de inregistrare fiscala, dupa caz, iar in cazul reprezentantului, copie de pe datele de identificare, respectiv carte de identitate/buletin de identitate/pasaport;
b) dovada detinerii unui cont bancar activ;
c) procura notariala, in cazul in care fermierul persoana fizica imputerniceste o persoana pentru depunerea cererii unice de plata in numele sau sau pentru a-l reprezenta in relatia cu APIA.

Fata de forma de pana acum a Ordinului 619/2015, au disparut de la articolul 5, prevederile privind tabelul cu identificarea fara echivoc ce va fi inclus acum in adeverinta eliberata de primarie (era litera c ”identificarea fara echivoc a parcelelor agricole utilizate: tabel centralizator care va cuprinde numarul curent, suprafata (ha), actul de identificare a suprafetei, blocul fizic, parcela declarata in cererea unica de plata din blocul fizic si cultura, intocmit si semnat de catre fermier”) si o exceptie ce a fost in vigoare pentru anul de cerere 2015, respectiv prin derogare de la litera a, pentru exploatatia in care se desfasura activitatea agricola se aducea adeverinta eliberata de primaria pe raza careia este situat terenul in cauza, in conformitate cu datele privind terenul agricol utilizat inscrise in Registrul agricol 2014, conform modelului-cadru prevazut in anexa nr. 1, insotita de o copie conform cu originalul a filelor in care sunt inscrise datele din cap. II.b, cap. III.

De precizat, insa, ca formula de identificare fara echivoc a parcelelor nu dispare insa din continutul Ordinului 619/2015 nici cu modificarile propuse, aceasta procedura ramanand in picioare la o serie de articole, precum cele despre Ajutorul National Tranzitoriu si de la sprijinul cuplat pentru diferite culturi vegetale, ceea ce, avand in vedere ca este vorba despre o cerere unica de plata, ar insemna mentinerea obligativitatii procedurii si in 2016. Totusi, se impun anumite clarificari.

Contractele de arendare incluse in documentele mentionate la alin. (2) vor respecta prevederile art. 1.836-1.850 din noul Cod Civil. Contractele de arendare incheiate inaintea intrarii in vigoare a noului Cod Civil continua sa isi produca efectele pana la data incetarii prin modalitatile stabilite prin contract.

In cursul controalelor administrative referitoare la utilizarea terenurilor agricole care fac obiectul cererii unice de plata, functionarul APIA responsabil cu administrarea cererii unice de plata verifica corespondenta suprafetelor utilizate inscrise in adeverinta, cu suprafetele declarate in cererea unica de plata. In urma verificarilor, functionarul APIA responsabil cu administrarea cererii unice de plata notifica, dupa caz, fermierul pentru clarificari suplimentare, in urma carora decide daca sunt necesare masuri corective de reducere a suprafetei declarate.

Cum se rezolva suprapunerile suprafetelor declarate

„In conformitate cu prevederile art. 8 alin. (8) din ordonanta, in situatia in care se constata ca terenul face obiectul cererilor a doi sau mai multi solicitanti, APIA, in termen de 30 de zile calendaristice, va notifica solicitantii, care au obligatia sa rezolve litigiul. Daca litigiul nu se rezolva in termen de 30 de zile calendaristice de la primirea notificarii, suprafata de teren supradeclarata nu este eligibila la plata in anul curent de cerere, cu exceptia cazurilor in care litigiul este solutionat in instanta judecatoreasca”, se arata in proiect. Totodata, suprafetele declarate in cererile unice de plata pentru care nu se depun documentele care fac dovada utilizarii terenului pana la data-limita de depunere a cererilor unice de plata sunt neeligibile.

35 de zile pentru modificarea cererii unice depuse la APIA

Astfel, la articolul 11, se introduce un nou articol, articolul 11(1) care prevede ca, potrivit articolului 1, punctul 2 din Regulamentul (UE) nr. 2333/2015 cererile unice de plata sunt supuse controalelor incrucisate preliminare. Comisia Europeana a anuntat inca de anul trecut ca va introduce un sistem de „controale preliminare” al fermierilor care solicita subventii. Aceasta masura este menita sa le ofere fermierilor posibilitatea de a modifica cererile de ajutor si de plata la timp, pentru a evita reduceri si sanctiuni administrative.

Rezultatele controalelor incrucisate preliminare se notifica fermierului de catre APIA in termen de 26 de zile calendaristice de la data limita de depunere a cererii unice de plata.

In cazul in care beneficiarul a fost notificat cu privire la rezultatele controalelor preliminare mentionate, acesta poate modifica cererea unica sau cererea de plata pentru a include toate corecturile in ceea ce priveste parcelele individuale in conformitate cu rezultatele respectivelor controale incrucisate, in cazul in care a fost indicata o neconformitate.
Mai exact, in termen de maxim 35 de zile calendaristice dupa data limita a depunerii cererii unice de plata fermierul notificat de APIA poate modifica cererea unica de plata in aplicatia IPA online.

In cursul controalelor administrative referitoare la utilizarea terenurilor agricole care fac obiectul cererii unice de plata, functionarul APIA responsabil cu administrarea cererii unice de plata verifica corespondenta suprafetelor utilizate inscrise in adeverinta, cu suprafetele declarate in cererea unica de plata.

In urma verificarilor, functionarul APIA responsabil cu administrarea cererii unice de plata notifica, dupa caz, fermierul pentru clarificari suplimentare, in urma carora decide daca sunt necesare masuri corective de reducere a suprafetei declarate.

Proiectul de modificare a Ordinului 619/2015 se afla in dezbatere publica si ar putea suferi modificari pana la adoptarea sa de catre Guvern. Cetatenii si institutiile interesate pot transmite opinii / propuneri / sugestii in termen de 10 zile de la data publicarii, la adresele de e-mail: tatiana.preda@madr.ro si florin.beiu@madr.ro.

Descarca Proiectul de Ordin pentru modificarea si completarea Ordinului 619 din 2015.
Mai mult »

sâmbătă, 2 ianuarie 2016

ANOFM: Spania, Portugalia şi Danemarca oferă de locuri muncă în agricultură



Angajatorii din Uniunea Europeană oferă, prin intermediul rețelei EURES România, 2.359 de locuri de muncă vacante. Cele mai multe sunt Spania, Portugalia sau Danemarca, ţări care caută, de mai multe luni, muncitori necalificaţi pentru lucrări agricole. Conform comunicatului ANOFM, ofertele cele mai atractive sunt cele din „Spania – 801 locuri de muncă: 800 muncitori necalificați în agricultură, 1 maseur; Portugalia – 400 locuri de muncă: 400 muncitori necalificați în agricultură; Danemarca – 400 locuri de muncă: 400 culegători de mazăre sau Marea Britanie – 270 locuri de muncă: 60 îngrijitori persoane/infirmieri, 60 asistenți medicali, 50 bucătari, 40 îngrijitori persoane, 20 bucătari șefi, 20 ajutori de bucătar, 20 asistenți medicali generaliști”.

Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă pot viziona ofertele accesând portalul EURES național, www.eures.anofm.ro, sau se pot prezenta la sediul agenției județene pentru ocuparea forței de muncă de domiciliu sau reședință, unde consilierul EURES îi poate îndruma. (ZCH NEWS)
Mai mult »

miercuri, 25 noiembrie 2015

Sorin Radu, noul nume vehiculat pentru a prelua portofoliul de secretar de stat în locul lui George Turtoi. Marius Faur în continuare în cărți pentru șefia APIA



Surse apropiate premierului României, Dacian Cioloș, au precizat sub semnul anonimatului că Sorin Radu, fostul director general adjunct al Centrului Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale 6 Nord-Vest Satu Mare, ar fi următorul pe lista ministrului Agriculturii, Achim Irimescu, pentru a fi secretar de stat responsabil cu fondurile europene, practic succesorul lui George Turtoi care a demisionat cu ceva zile în urmă.
„Deocamdată se vrea aducerea lui Sorin Radu, care a fost la Centrul Regional Nord, Satu Mare. Este foarte bun pe fonduri europene; s-a agreat cu premierul. Cei de la Centrul Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale 6 Nord-Vest Satu Mare au cea mai bună absorbție, cei de la conducerea Ministerului Agriculturii îl știu de ani de zile. Este un tip super OK, nu este intrat în nimic, nu are probleme de niciun fel”, au spus sursele guvernamentale.

Informația confirmă spusele lui Laurențiu Baciu, președintele LAPAR, care a declarat pentru un post de televiziune că Alexandru Potor, și el invitat să preia acest portofoliu important pentru agricultura românească, nu va fi numit secretar de stat în locul lui Turtoi.

Exact cu trei ani în urmă, cei de la Ziarul Puterea dezvăluiau că pe atunci directorul Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) Satu Mare, Sorin Radu, era suspectat de către Agenţia Naţională de Integritate de conflict de interese şi stare de incompatibilitate. Motivul pentru care inspectorii de integritate efectuau verificări în curtea lui Sorin Radu este că acesta uitase să declare averea pe care o deţine în realitate. Mai mult decât atât, un tânăr afacerist, apropiat al acestuia, derula contracte de consultanţă cu fonduri gestionate de Sorin Radu, cu încălcarea prevederilor legale: http://www.puterea.ro/dezvaluiri/banii_europeni_pescuiti_de_baietii_destepti_din_ardeal-58700.html

Potențialul succesor al lui Puțintei la șefia APIA, Marius Faur, în vizorul parlamentarilor

Aceleași surse guvernamentale ne anunțau ieri că Mihail Spătărelu Puțintei ar urma să fie înlocuit cu Marius Florin Faur, fost director general al APIA, finul lui Valeriu Tabără, și actual șef al APIA Timiș.

Asta în ciuda faptului că unii parlamentari, foști subalterni ai lui Faur, i-ar fi atras atenția ministrului Agriculturii în funcție că ar fi fost „deranjați” de deciziile pe care le-ar fi luat potențialul succesor al lui Puțintei la șefia APIA. Mâine, 25 noiembrie, Achim Irimescu va discuta cu contestatarii acestei numiri pentru a afla mai multe detalii și argumente.

Faur este bine văzut la București, în condițiile în care „criza avansului SAPS” de la APIA, el ar fi folosit procedurile noi din softul dezvoltat de consorțiul Siveco-Teamnet și „că ar reușit să se miște mai repede”.

Că ar fi vorba de Faur la șefia APIA și că sunt unii care îl contestă, ne-a confirmat însuși Achim Irimescu, verificând informațiile surselor noastre: „Vreau să-l aduc pe Faur și mi-au sărit producătorii în cap la APIA. Nu știu de ce nu-l iubesc unii dintre ei. Toate numele le-am agreat cu premierul pentru că el îi știe și el, a lucrat cu ei și îi știe”.

Blocajul la APIA persistă

„Criza avansului SAPS” continuă să facă ravagii la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

Din cauza slabei performanțe a sistemului informatic, procesul de autorizare la plată început și de control administrativ avea să se blocheze ieri, în jurul prânzului. Conform spuselor lui Mihail Spătărelu Puțintei, directorul general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), a momentul incidentului, din aproximativ 192.000 de cereri, deja existau „patru mii și ceva” procesate, pentru care se puteau emite documente de plată.
Mai mult »

marți, 24 noiembrie 2015

Fermierii pot accesa fonduri de 410 milioane de euro de la Comisia Europeană

Comisia Europeană a decis să acorde fermierilor ajutoare directe în valoare de aproximativ 410 milioane de euro din capitolul Politica Agricolă Comună (PAC), care au fost îngheţate în 2015 pentru a face faţă eventualelor crize, transmite AFP.



Într-o decizie publicată vineri în Jurnalul oficial al Uniunii Europene, Executivul comunitar a explicat că în 2015 subvenţiile acordate fermierilor au fost reduse cu 409,8 milioane de euro în ideea de a constitui o'rezervă în caz de criză' dar care nu a fost folosită. În consecinţă, aceste fonduri vor fi rambursate fermierilor, prin intermediul statelor membre, potrivit unui barem stabilit de Comisie. Franţa va fi principalul beneficiar, cu peste 88,5 milioane de euro, urmată de Germania (58,7 milioane de euro) şi Spania (53,4 milioane de euro).

Decizia se va aplica începând cu 1 decembrie 2015 iar plăţile trebuie efectuate înainte de data de 16 octombrie 2016.

Anul trecut, Comisia a decretat restituirea unor fonduri în valoare de 868 milioane de euro, dintre care 193,5 milioane de euro numai Franţei, reprezentând ajutoare PAC îngheţate în 2014 pentru a face faţă eventualelor crize.

Cu un buget de 50 de miliarde de euro pe an, Politica Agricolă Comună este cel mai important capitol al bugetului UE, aproximativ 38% din total, în pofida unei reduceri de 12% a anvelopei pentru următorii şapte ani (2014-2020) până la 373,2 miliarde de euro. AGERPRES
Mai mult »

Achim Irimescu: Avansul pe suprafață se plătește de luni; s-au emis ordine de plată pentru 120.000 de fermieri

Avansul din plata unică pe suprafață aferentă anului 2015 se achită începând de luni, iar până în prezent au fost emise ordine de plată pentru 120.000 de fermieri, a declarat, pentru AGERPRES, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu.



"Vestea bună este că peste 120.000 de fermieri au fost introduși deja la plată pentru avansul pe SAPS 2015 (plata unică pe suprafață n.r.). Este vorba de un avans de până în 70%, în jur de 53 de euro pe hectar. Reprezentanții Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) m-au asigurat că în circa trei zile se pot plăti toate avansurile, adică se pot transfera banii pentru mai mult de 700.000 de fermieri, dintr-un total de peste 900.000", a spus Irimescu.

Acesta a precizat că există în buget suma necesară pentru plata avansului pe suprafață, adică în jur de 400 de milioane de euro.

"Suma totală pentru avansuri prevăzută în buget este de circa 1,6 miliarde de lei, adică în jur de 400 de milioane de euro, bani care se vor transfera către fermieri", a adăugat șeful MADR.

În aceste condiții, fermierii vor primi un avans de până în 70%, respectiv 53,4198 euro pe hectar, din cuantumul stabilit pentru anul 2015 de 77,42 de euro. Banii vor fi plăți în lei la cursul stabilit de Banca Centrală Europeană la 30 septembrie 2015 (4,4176 lei/euro), ceea ce înseamnă aproximativ 235,9 lei/hectar.

Campania de primire a cererilor unice de plată pentru anul 2015 a fost prima din noua Politică Agricolă Comună (PAC) 2014 — 2020 și a adus schimbări majore impuse de legislația comunitară pentru toate statele membre. Legislația aplicabilă a cuprins atât partea de activitate din sectorul vegetal, cât și din cel zootehnic, existând totodată reguli noi privind criteriile de eligibilitate.

AGERPRES/(AS — autor: Mariana Nica, editor: Andreea Marinescu)
Mai mult »

Daniel Constantin: Miliardul de euro alocat sectorului de irigații a devenit o certitudine; Legea irigațiilor a fost publicată în Monitorul Oficial

Miliardul de euro alocat sectorului de irigații a devenit o certitudine, afirmă fostul ministru al Agriculturii, Daniel Constantin, copreședinte ALDE, iar Legea irigațiilor publicată în Monitorul Oficial în 12 noiembrie garantează fermierilor că sumele vor exista în buget din 2016 până în 2020, "indiferent de partid sau ministru".



"Prins cu predarea documentelor către noul ministru, nu am remarcat că Legea irigațiilor a fost promulgată și publicată în Monitorul Oficial încă din 12 noiembrie. Am lucrat mult alături de colegii din minister și Comisia de agricultură pentru a avea cea mai importantă lege pentru sector. Miliardul de euro este astăzi o certitudine. Este mai mult decât un acord politic. Este o lege care garantează fermierilor că, indiferent de partid sau ministru, sumele vor exista din 2016 până în 2020!", a scris, luni, Daniel Constantin pe Facebook.

Acesta a precizat că prin această lege au fost alocate și aproape 1.000 de posturi pentru Agenția Națională pentru Îmbunătățiri Funciare (ANIF), care ar trebui ocupate cât mai repede pentru a putea oferi mentenanța stațiilor de pompare aflate în patrimoniul statului.

"Prin lege am alocat și aproape 1.000 de posturi pentru Agenția de Îmbunătățiri Funciare, care trebuie ocupate cât mai repede. De asemenea, legea oferă garanția faptului că infrastructura nu mai poate fi devalizată. În cazul în care nu se întreține de către organizații, ea revine la stat. Prin introducerea abonamentului, toți fermierii au acces la apă la un preț accesibil, fără să mai suporte pierderile din sistem. Urez succes noului ministru și colegilor din minister în implementarea legii", spune fostul ministru.

Constantin a subliniat că la încheierea mandatului a predat și cele două hotărâri de guvern cu privire la normele metodologice și programul național de irigații, care trebuie adoptate de Guvern în 30 de zile.

AGERPRES/(AS — autor: Mariana Nica, editor: Andreea Marinescu)
Mai mult »